Citind astazi aventuri de la operatii, am furat si eu ideea. Poate nu va fi la fel de amuzant ca la Sburlea, KingSnake sau Spyyder, pentru ca eu am fost copil cuminte… 😆

Prima operatie a fost amigdale+polipi, undeva pe la vreo 5-6 ani. Mama, disperata ca o tineam din raceala-n febra si tot asa, sfatuita de medic, a decis ca mai bine scap de ce e in plus. La spital, ma schimba mama in pijama, mai erau copii, o tanti draguta ne-a pus sa cantam „un elefant…  se legana… pe o panza de paianjen…” ajunsesem departe. Si iaca, uite-ma pe mine in cabinet la nenea doctoru’, ma tinea in brate o asistenta, nenea doctoru imi zice sa casc gura. Ma vrajeste ca „uite, te dau cu un spreiulet, n-o sa simti nimic”, mai baga si o seringa in gingie… hmmm, acceptabil. Pana in momentul in care am simtit ca asistenta m-a luat in brate mai puternic, tinandu-ma de aripi, sa nu pot sa zburd. Dubios… Si la un moment dat vad sange! S-a rupt filmul, au inceput racnetele! Da’ de-alea, de am speriat spitalul, mama plangea „vai, ce i-or face nenorocitii copilului”, tanti asistenta ma tinea si io racneam. Si nu de durere! M-a speriat sangele ala si nu suportam senzatia, ala imi baga tampoane de tifon sa-mi opreasca sangerarea si era ca si cand iti baga cineva un smirghel pe gat. Si racneam si horcaiam, mama disperata!!! Apoi nu mai stiu, tin minte ca m-am trezit in taxi in drum spre casa. Cred ca m-au lucrat, au facut ceva sa taca nebuna… 😀

Dar ce, m-am lecuit… Neah! Cum atunci cand eram mica n-am facut prea multe probleme, am facut mare. Nu se pune ca la 22 de ani, exact de ziua mea stateam in casa cu varsat de vant, urland ca e numai vina lu’ frati-miu ca eu nu merg in club sa petrec. Un an mai tarziu… ma trezesc intr-o dimineata la 5, fiindu-mi rau. Avusesem ceva junghiuri cu o zi in urma, s-a vehiculat ideea de apendicita, dar atat. M-am prins ce si cum. O sun pe mama, o sun pe matusi-mea (era asistenta la un spital), ii spun ca garda ei se prelungeste, eu vin sa ma operez de apendicita ca mi-e rau. Nu m-au crezut, m-au consultat vreo 2 doctori, mi-au facut si analize si apoi au zis: apendicita. Pai eu ce pana mea va zic?!

Faza cu dezbracatul a fost tare, mi-au dat un halat verde dintr-un material ciudat. Asezata pe masa, m-au legat, eram rastignita. Da’ de ce??? Matusi-mea ma vrajea, „stai linistita”… bine stau! Senzatie super tampita sa stai dezbracat pe masa aia cu n-spe oameni in jur 😦 … Si ma dadea o tanti cu iod, in timp ce una se chinuia sa-mi gaseasca vena. Ridic capul si ma uit la mine „ihhhh ce bronz urat, e mai misto ala de la solar!”… si ma trezesc la reanimare cu o durere ingrozitoare de stomac, eram imbracata doar cu un cearsaf, mama la capul meu plangea. „Ce-ai femeie, ca n-am murit?!” Si ma ia asa cu stari de lesin si de greata… si se urcase un buldozer pe stomacul meu… „Mama, vreau sa vomit”… „Se desface operatia”… „Ce nu pricepi, mie mi-e rau, bag deshtele pe gat si vomit” (buna aia cu Parazitii, si eu tot de la tata stiu)… M-au lasat cu nebuniile mele.

In salon, la fel, nu ma lasase starea naspa. si mai veneau colege de-ale matusi-mii „Vai draguto, cum te simti?” „Cum (pana mea) sa ma simt? Rau!” si am reinceput chestia cu „vreau sa vomit”… si urlam si racneam, mai aveam si perfuzie. Mi-au bagat tantile alea in perfuzie si calmant, si antivomitiv si somnifer. Au avut liniste abia seara. A doua zi eram acasa, cred ca au zis sarumana ca au scapat.

Cea mai recenta operatie a fost deviatia de sept. Si, am vrut 2 in 1, adica daca tot ma chinui, sa stiu si de ce. Stiind antecedentele, i-am spus lu’ nenea anestezistu’ sa-mi combine altfel droagele de mi le administreaza, altfel va avea circ. M-a chinuit un pic tanti cu branula, dar a fost ok, la un moment dat am zis „m-a luat ameteala” si nu mai stiu nimic. Dupa 2 ore eram cu tampoane in nas, pansata si cu ochii vineti. Daaaaaaaaar, nu m-a durut deloc! 😀 am avut chef sa fac si poze sa vad ce culori am la ochi zilnic. 😆  Si medicul rezident era un dragut, mi-a placut de el, tot timpul venea sa vada ce mai fac… si eu aveam o fata… eh, nu-i nimic, m-am calmat repede cand am vazut saiba pe deget. (na! nu numai voi cu asistente dragute!)