Cum sa cazi… artistic

Din categoria „cele mai haioase lucuri” fac parte si cazaturile. Fie la tv, fie la emisiuni live, fie la camera ascunsa, fie cazaturi ale apropiatilor la care am asistat sau cazaturi proprii… deruland filmul, sunt super amuzante. Daca mai sunt si penibile, cu atat mai amuzante! Am o prietena, e campioana la cazaturi spectaculoase. Ea in fiecare an trebuie sa traga cateva cazaturi zdravene, ma mir ca nu si-a rupt nimic pana acum: a cazut pe gheata, a cazut pe scari cu piciorul sub ea de s-a mulat tibia pe scari, a cazut din autobuz… face ce face si din cand in cand le trage serios. Se zice ca atunci cand cazi, in anul ala te mariti. Aiurea! Inseamna ca ea trebuia sa aiba un harem!

Si subsemnata are la activ cazaturi… multe. Cand eram mica mereu aveam genunchii plini de semne, cum se vindeca unul, aveam grija sa-l improspatez, sunt mandra purtatoare de cicatrici. Dintre toate, cateva au fost memorabile, tocmai de-asta mi le amintesc si ma bufneste rasul de fiecare data.

Am o problema cu leaganele. Nu-mi place sa ma dau in leagan. Pentru ca mi se face rau. Explicatia fenomenului n-o stiu. Cand eram mai mica n-aveam de unde sa stiu si ma dadeam in leagan cu copiii, aveam chestii de-alea cine se da mai tare, pana la bara. Si dandu-ma eu asa in leagan, la un moment dat m-am scurs… nu mai tin minte… stiu ca cineva incetinise leaganul, eu am dat sa ma ridic si mi-a venit leaganul in cap, mi-am reluat pozitia. M-am trezit cu lume in jur care ma intreba cum ma cheama si unde stau… „astia ce au? nu ma cunosc? de ce ma intreaba asta?” De atunci bataiala in leagan, nu prea!

In Drumul Taberei, unde am copilarit, alaturi de leaganul buclucas, aveam si un tobogan. Intotdeauna mi-au palcut toboganele, si nici asta n-a scapat. Faceam coada la urcare. La un moment dat, ce ne-am gandit noi?! De ce sa ne dam pe fund, cand putem sa ne dam pe vine? Zis si facut. O data, de doua ori, de noua ori… La un moment dat m-am gandit eu ca trebuie sa fiu mai breaza si, cand ajung la capat sa aterizez in picioare. Drept urmare, am stat pe vine pe toata partea abrupta si, la curba de final unde se indrepta m-am ridicat in picioare. Rezultatul? Am picat in nas exact ca in desene animate, ca purceii cu ratu-n tarana. 😀 Am fost minunata vreo 2-3 saptamani cu zbenghi la nas si cu buza superioara julita, am pastrat cicatricea ca amintire.

Am bifat si eu o cazatura pe scari, dar nu oricum. De la intrarea in bloc pana la lift sunt 9 trepte. Eram la varsta la care inca ma jucam cu papusile. Si am iesit afara cu o prietena, evident cu papusile. Nebunia din capul meu m-a facut sa-mi iau rolul de „mama” in serios si, am vrut sa ajut „copilul” sa coboare scarile. Papusa de 20 cm, eu aplecata s-o tin de manute si sa o fac sa coboare… si se futututututururututu centrul de greutate… si iaca-ta-ma-s cu o mana pe o treapta, un picior pe alta si tot asa imprastiat m-am dus pana jos… unde am aterizat cu obrazul pe ciment. Am stat acolo putin, mi-am revenit din sperietura, o mica zgaiba si gata! 😆

Cazatura asta n-a fost prea amuzanta la momentul respectiv, dar cred ca a fost executata cu arta. Acum niste ani au fost niste epidemii urate de gripa. Una am luat-o si eu. Simtit rau, ameteli, febra 40, deci serios. Si ma ridic din pat sa ma duc la baie. Se invartea casa cu mine de parca bagasem numai shot-uri. Vedeam in ceata. Ma hotarasc sa ma spal pe dinti. Ma sprijineam de chiuveta si dau sa iau periuta si pasta de pe etajera… si pierd echilibrul si ma duc pe spate. Ajung la usa, care nu era inchisa bine, deci doar mi-a atenuat caderea… ca apoi sa ma scurg pe gresia din hol. Asa m-a gasit mama dupa cateva minute, am speriat-o saraca, mi-a tras cateva palme si mi-am revenit, cat sa ma poata duce inapoi in pat. De atunci n-am mai lesinat niciodata, nici nu-mi doresc.

Am avut un accident domestic, am cazut de pe scaun. Eram cocotata pe un taburet, ocupata cu stersul prafului pe sifonier. Omul cand se cocoata, se mai si descocoata si asa trebuia sa fac si eu. Aveam un picior pe o margine si celalalt pe marginea opusa. Si, in loc sa pun un picior pe mijloc si apoi sa ma dau jos, iau piciorul de pe o margine si… surpriza, scaunul cade, raasucindu-se cu picioarele in sus si eu buf printre ele. Asta a insemna ca mi-am facut vanatai gen dara pe ambele picioare, m-am lovit la coaste si am stat 10 minute pe jos chinuindu-ma sa ma adun.

Cel mai tare e cand ai si spectatori. Si nu 2-3, ci o statie intreaga de tramvai (cap de linie). Se zice sa nu alergi in viata dupa autobuz (aici era tramvai) si dupa femei, ca nu le prinzi. Eram la Unirii la capat la 32. M-am incapatanat sa prind tramvaiul si, venind dinspre Mitropolie, am bagat viteza, numai ca m-am impiedicat si am aterizat in cel mai original mod in mijlocul strazii, dar pe trecerea de pietoni! Mi-a zburat ceasul de la mana, geanta cat colo, un sabot imi iesise din picior, pantalonii aveau un „L” de toata frumusetea + zgarietura de rigoare in genunchi, plus palmele julite (ce usturaaaaaa!!!). M-a bufnit un ras isteric si, desi ma durea, cand am vazut ca vin masini, in 2 timpi si 3 miscari eram in picioare si cu lucurile adunate, si trecuta strada! Toata lumea haha hihi, dar nimeni nu m-a ajutat sa ma pescuiesc de jos… 😀

Cea mai recenta cazatura a fost anul trecut la schi. Nu, nu pe partie! Dupa un numar de coborari, insetata si inghetata, vreau si eu ca tot omul un ceai. Si, ca o floricica, la Clabucet sosire, imi scot schiurile, le infig in zapada si ma indrept spre bodega cu ceai, vin fiert & company. Erau acolo niste scari de lemn, evident inghetate si, evident, fara balustrada. De prima am trecut cu brio, dar la a doua, plasticul claparilor nu s-a pupat cu gheata si au fugit care-ncotro. Asa ca eu am dat cu fundul de pamant serios, m-am dat si pe gheata si m-am facut cu vanatai. Culmea, cine radea cel mai tare? Eu! Si o prietena cu care m-am intalnit acolo si, cand m-a recunoscut, a inceput sa rada si mai cu foc si sa ma asigure ca la asa cazatura, sigur ma marit. 😆

 Sper sa nu mai am parte de cazaturi demne de „cascadorii rasului”, pana acum n-am facut harem in urma lor, in ultimul an n-am mai cazut… deci faza cu maritatul n-are nicio legatura. Asa ca, vorba cantecului de-mi place mie, „keep on falling”! 😛

Anunțuri

13 gânduri despre &8222;Cum sa cazi… artistic&8221;

  1. M-ai facut sa rid.Cazaturile nu sunt mereu placute, dar felul in care le-ai descris nu poate decit sa-ti stirneasca risul.
    La cit mai putine cazaturi ( asta nu inseamna ca-ti doresc sa nu te mai mariti 😛 )

  2. Si eu care credeam ca sunt regina cazaturilor…m-ai detronat…ce dezamagire 😀
    Mica fiind,faceam gimnastica pe batatoarele de covoare…de acolo m-am ales cu capul spart de trei ori,una f nasola,am un semn in frunte de toata frumusetea.Acum,am ceva cu gropile si denivelarile din asfalt…si daca nu e nimic,tot ma impiedic eu de ceva 😀 aaaa…sa nu uit de scarile de la metrou…am niste amintiri horror cu ele 🙂

  3. @Eu: Cand o fi… o fi…

    @Monique: Nici eu nu sunt regina cazaturilor, prietena mea cu cazutul din autobuz este, ne face pe amandoua. E trasatura de familie, si maica-sa si sor-sa sunt artiste la cazaturi. 😆

  4. Auzi, toate ca toate, dar te-ai gindit la o faza? Ai tot cazut de-a lungul anilor… OK. Hai sa zicem ca atunci cind erai mica nu se pune, ca nu aveai cum sa te mariti ca ursaresele de la 10, 11 ani. Te-ai facut mare, felicitari. Ai inceput sa cazi si acum. Anul asta nu ai cazut. Dar mai ai tot timpul. Ca daca imi zici ca nu ai cazut, poate la tine e pe dos: cind nu cazi te mariti. Asa ca ai grija. 🙂 Anul asta parca te vad la starea civila de pe strada Gramont. 🙂

  5. Nu stiu unde ma vezi tu anul asta… nu prea cred oricum… intai tre sa gasesc cu cine si apoi sa fiu si sigura de asta…
    Tu mai ai un pic si imi dai adresa exacta… pfffffffffffff

  6. Buna dimineata!
    M-ai facut sa rad cu lacrimi. Credeam ca faza cu cazaturile se aplica numai la mine, dar vad ca sunt si altii si mai si.
    Stai sa-ti povestesc si eu una. Ma duceam intr-o iarna (era noapte si un viscol puternic) acasa cu maica-mea. Noi stam la casa si de unde ne lasa autobuzul trebuia sa mai mergem pe jos vreun km si jumate. Mi se facuse frig asa ca am vrut sa-mi pun gluga in cap. Mergand cu capul in jos am inchis si ochii (de ce nu stiu nici eu asa ca nu ma intreba) si ma tot chinuiam sa leg incapatanata de gluga. Cum necum am ajuns de pe partea stanga a atrazii pe partea dreapta (noroc ca nu trecea nici o masina ca ma busea de nu ma vedeam) si simt deodata ca ma lovesc de ceva. Am deschis ochii fix in momentul in care aterizam in sant (mentionez ca santul avea un metru adancime, era din beton si avea si o portiune mica ca un fel de trotuar la partea superioara, aia de care m-am impiedicat eu). Sa vezi ce durere am tras ca am picat fix in genunchi in betonul ala si nu ma mai puteam urni din loc.
    Taman atunci se-ntoarce si maica-mea si vede ca odrasla nu-i si-ncepe sa strige (v-am zis ca era viscol de nu se vedea nimic) si-aude un geamat de undeva de jos. S-a chinuit saraca o gramada sa ma scoata de acolo ca ma dureau asa de tare picioarele.
    Acum imi vine sa rad cand imi aduc aminte dar numai eu stiu ce am tras atunci.

  7. Neata, Jasmin!
    Nasol cu cazaturile astea, cand le patesti nu sunt amuzante, sunt cand ti le amintesti. Si asa e, e mai greu sa te culegi de pe jos iarna decat vara. 😀

  8. Eu doar m-am asezat odata atat de artistic de-am stat in ghips o luna jumatate. Nici nu vreau sa ma gandesc ce-as pati daca as cadea cu talent. 🙂

  9. Honey, ti-am citit patania… nasol… eu nu mi-am rupt niciodata nimic, din fericire, sper sa n-am incidente. 🙂

  10. Ada, stai linistita. Nu uita ca nici eu habar nu am unde stai. 🙂

  11. Asta fu portia mea de ras pe seara asta:)) Multam’:))

  12. […] sa spun intamplarile in ordine cronologica si nu garantez ca mi le voi aminti pe toate. In afara de cazaturile mele cu stil, ar mai fi cateva nebunii facute intr-un mare […]

  13. deci :)) niciodata pana anul asta nu mi s-a intamplat sa cad ca acum :))) intr-o luna am cazut de 5 ori…de maritat nu am cu cine sa ma marit ca nu am pe nimeni deci cam ciudat la mn e din neatentie nu ca m-as marita :)))

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s