…sau cea mai buna prietena. Exista sau nu? Este aceeasi persoana for life sau locul de best friend este ocupat de mai multe persoane pe rand? Mai exista notiunea asta? Cati prieteni consideri ca ai? Si cati din acesti prieteni iti sunt prieteni cu adevarat?

Buna vorba „Fereste-ma Doamne de prieteni, ca de dusmani ma feresc singur”. Ultima chestie am patit-o sambata, cand o veche prietena m-a lasat balta. Trebuia sa mergem ca fetele la o petrecere tematica intr-un club, doua din ele mi-au zis din timp ca nu vin si eu am intrebat-o pe ea daca anulam sau mergem noi cu alti oameni. A zis ca mergem noi. Booon, ia masa, ia tot… ca ma suna ea sambata sa-mi spuna cate persoane etc. Era ora 20 si ea nu mai suna. Am sunat-o eu sa stiu cum ma organizez. N-a raspuns. Ok, o fi pe undeva, n-aude telefonul, ma suna ea. Ghici… n-a sunat deloc! Si toanta sefa (eu mi-s) a ramas ca fraiera acasa si n-a mai iesit nicaieri. Da’ nici ca mai vorbesc cu ea, chiar nu ma asteptam sa faca misto de mine in halul asta! Grrrrrrr… (daca o ascultam si eu macar un pic pe mama…) 😦

Mereu am fost sociabila, la gradinita aveam prieteni draguti, in scoala primara colega de banca era si cea mai buna prietena, aniversarile erau sarbatori complete la noi, apoi pe masura ce trecea timpul, am avut perioade si perioade de best friends. Aveam cu o colega si inimioara de-aia, jumatate era la mine jumatate la ea… in liceu am fost prietena cu fete de la alte clase, tot cam asa pe perioade, ne-am departat din motive obiective, nu altfel! Mereu am crezut ca am multi prieteni si toti imi sunt buni prieteni, drept urmare la majoratul meu au fost 50! de persoane. Bad idea! (poate o sa povestesc intr-un post ce nebunie a iesit!) Facultatea mi-a mai adus inca 4 zapacite in primii doi ani, apoi, cu specializarile, ne-am despartit si am facut rost de inca doua. Dar eu de mica am fost baietoaica, stiu ca femeile sunt rele si invidioase si am si am avut mai multi prieteni baieti decat fete. Am si acum prieteni si ne apelam cu „frati-miu”, „sor-mea” etc. Plus ca imi place mult sa fiu intr-o gasca mare de baieti si sa ascult discutiile dintre ei, si sa le mai bag si eu fitile, cat de tare iese… si cica barbatii nu barfesc! 😀 Asa ca pe langa fetele mele, se adauga si multi bajeti tacaniti, cu care-am tras si chefuri si betii, dar am avut si tot felul de activitati si discutii constructive. Super amintiri! 🙂

Am multi oameni draguti si de treaba in jurul meu, pe unii i-am descoperit intamplator, si i-am pastrat aproape, cu multi am facut selectie, unii sunt mai apropiati, altii sunt doar cunostinte, unii de la care nu ma asteptam mi-au demonstrat ca-mi sunt prieteni, altii din contra, cu unii m-am ciondanit inainte de a ma intelege bine, cu cei mai dragi chiar daca ma ciondanesc, ne trece repede, sunt unii care mi-au facut figuri aiurea, dar scuzabile si i-am iertat, altii care au calcat pe bec si dusi au fost… dar nu cred ca pot spune despre o persoana anume ca este my bff (best friend for ever). Am o singura prietena care niciodata nu m-a scos din minti si cu care nu m-am certat, dar nu m-am intrebat niciodata daca ea e cea mai buna prietena a mea. Toti pe care-i consider prieteni imi sunt dragi, unii mai mult, altii mai putin, da, clar este o diferentiere, dar n-as putea-o descrie.

Imi sunt dragi oamenii pe care i-am cunoscut de-o viata si cu care vorbesc constant, la fel cum imi sunt dragi oamenii pe care i-am cunoscut de curand si parca-i stiu de-o viata. Si, daca te astepti ca noii prieteni sa-ti faca figura, poate vei fi surprins sa afli ca mai degraba ti-ar face-o vechii prieteni… Asa ca prefer sa n-am bff si sa am in jur mai multi oameni misto care sa-mi fie dragi si cu care sa ma simt in elementul meu. Si, guess what: i-am gasit! 😉