Pe meleaguri tunisiene

Toate lucrurile frumoase au un mic dezavantaj: se duc repede. Vacanta mea in Tunisia a avut si parti bune si parti rele, dar, per total, a fost frumoasa. Nu stiu cum as structura povestea, as structura-o pe parti pozitive si parti negative, cronologic, pe partea cu excursiile si partea de relaxare, partile haioase si partile cu nervi… Hmm… cred ca cel mai bine o voi imparti cronologic, in 2 sau 3 posturi, pentru ca altfel ar fi o poveste mult prea lunga.

In momentul in care am vazut camera, mi s-a facut rau. Era ora 3 si ei nu facusera curat dupa cei care plecasera inainte. Pe langa asta, erau doar doua paturi, nu 3 cum trebuia, plus ca nu functiona aerul conditionat, plus ca aveam camera pe partea unde batea soarele dupa-amiaza, plus ca n-aveam baterii la telecomanda teveului. S-au rezolvat una cate una. Dar, dupa cum i-am spus si ghidului cateva zile mai tarziu in excursie, daca venea atunci la noi, il linsam toti. Doua zile am comparat totul cu Egiptul. Pai daca aveam dreptate… na, asta e! Mancarea a fost acceptabila, dar se putea si mai bine. Miercuri ne-am adaptat noilor conditii, am zis ca asta e, o saptamana nu murim. La o adica n-am venit sa stam in hotel si clar de foame n-am murit. Ne-am plimbat si pe la bazar, am vazut cam ce si cum si s-a dus ziua.

Fiind cu doua ore in urma, ne-am trezit devreme si am fost la piscina pana la intalnirea cu ghidul care ne-a explicat despre excursiile optionale. Eram convinsa ca vreau in Tunis si, cand am auzit cate activitati se fac in excursia de 2 zile din Sahara, clar am spus ca vreau! Si iata-ma negociind cu mama sa scoata bani… mare belea 😆 mama e geniala, pana la bani! Cand s-a ajuns aici, pa pa! Eu nu mi-am schimbat hotararea, i-am zis ca plec si singura si n-are decat sa stea sa se plajuiasca pana nu mai poate. Frati-miu saracu’ n-a mai avut de comentat, s-a supus.

Restul zilei ne-am tiganit bine de tot. Foarte frumos pe plaja, nisip fin si curat, alta textura decat al nostru, barul de pe plaja era all inclusive (exceptie alcoolul), muzica, oameni haiosi, deloc aglomerat, o camila pentru poze, centrul de inchiriat diverse prostiute de amuzament langa noi… Foarte frumos! Si, cum frati-miu e amator de senzatii tari, sporturi extreme samd, i-am propus sa ne dam cu parasuta (parasailing). A fost ge-ni-al!!! Mi-a placut super mult, e superb sa vezi totul de sus, sa zbori si sa ai un sentiment ca nimeni si nimic nu-ti sta in cale!!! The world is mine!

Dupa ce ne-am dat noi, au venit sa ne mai intrebe ce mai vrem, daca mai vor si ceilalti etc. Ei sunt foarte amabili si, cum franceza este a doua limba vorbita in Tunisia, chiar o foloseau. Un baiat a vrut sa fie amabil si a intrebat-o pe o prietena din grup „Madam, parachute?” 😆 la care noi eram pe jos de ras… ea a refuzat, ii era frica oricum si, replica a fost (in romana) „bine, ma, daca vrei tu, sunt si parasuta!” 😆 … cred ca va ramane salut faza asta.

Ziua de vineri a fost dedicata vizitarii capitalei, Tunis. Am aflat multe lucruri interesante despre istoria veche a orasului, dar si despre dezvoltarea actuala a lui, despre ex-ul conducator si despre actualul, despre cum au facut ei legile, despre cum functioneaza mai tot. Mi-a placut foarte mult ideea educatiei: obligativitatea a 10 clase si la ei franceza se face din clasa a doua, iar studiile superioare, de orice natura, sunt numai in limba franceza. In Tunis am vazut ruinele apeductului lui Hadrian; am fost in Sidi Bousaid, un cartier rezidential superb, unde totul era cu alb si albastru, stradute pietruite si inguste, o vedere la mare de-ti taia respiratia; am fost la ruinele baii publice romane; am fost in centru si ne-am plimbat pe bulevardul care leaga ceasul de bazar, e o copie a Champs Elisee-ului, cafenele stanga dreapta, magazine, e dragut;  am vizitat muzeul Bardo, un muzeu cu mozaicuri.

N-am intrat in bazar (medina), desi era imens si se putea negocia, totul se negociaza acolo. Am fost in schimb intr-un centru comercial, ceva gen spre mall. Pfuai de capul meu! Kitsch mai mare n-am vazut, parca eram in IDM, Europa sau piata Rahova. Brrrrrrrrr! In schimb aici (nu aici in mall, aici in capitala)  s-a clatit retina mea intr-un mare fel, am vazut niste bunaciuni uuuuuuuuuuuuu!!! Erau unii cu trasaturi frumoase, si niste ochi de-aia verzi-albastri-turcoise de mi-a stat inima-n loc! Dar sa nu intram in detalii (ca imi aduc aminte de tipul ala la costum cu ochelari de soare rupt parca din reclame… si incep sa balesc)! Eu eram oricum privita insistent, desi eram decenta, doar eram in tara araba… ma simteam ciudat si totodata imi placea sa fiu admirata (asta poate pt ca distanta a fost pastrata si n-am vazut nicio atitudine sau vreun gest aiurea).

Eh, furori am mai facut eu, cred ca un pic in fiecare zi, dar nu semnificativ, mai mult ma amuzam. Cel mai tare a fost cand mergand pe la bazar am primit niste replici foarte tari, am ras de-am capiat. Zilele fara excursii au picat bine intre si au fost dedicate plajei si plimbarilor prin bazar. Si, cum eram eu prin bazar cu familionul, sarcina negocierii cadea in seama mea de cele mai multe ori. Si am dat peste un pustiulica… m-a intrebat de unde sunt, i-am zis… „aaaaaaaa I know! Romania! Jorje Haji!”. Si negociind ma intreaba daca ce cumpar e pt mine sau pt altcineva. Mi-a zis ca pt mine, imi da magazinul gratis! 😆 Dupa care o intreba pe matusi-mea eu cat cost. I-am zis ca sunt nepretuita, n-a inteles, i-am „desenat” si razand… imi spune ca imi face cel mai de pret cadou, inima lui! Pfuai, I’m a heartbreaker! 😆

Ca sa nu lungesc prea mult postul, voi continua in alt post cu excursia de doua zile in Sahara, partea cea mai frumoasa si plina de evenimente, plus voi mai povesti ce caterinci au mai iesit, ce vorbe de duh si ce chestii interesante am mai aflat despre lumea araba. Pana atunci pozutze care sa ilustreze ce-am povestit pana acum:

PS: Azi-noapte a murit cel pe a carui muzica am crescut… 😦 RIP, King of Pop!