Copilarii si peripetii

Fac ce fac si tot ma aleg cu lepse. Numai ca asta e o leapsa speciala, ca subiect, e despre nebunii de-ale copilariei, despre nazdravanii terminate mai mult sau mai putin prost, mai dureros sau nu, cu urme sau fara. Si… cine are grija, oare, sa-mi paseze mie leapsa dupa leapsa? Aia cu Paru’, but of course!

Ca orice copil, aveam genunchii zdreliti mai tot timpul, ma loveam de toate prostiile, eram zgariata, cu semne… dar am reusit pana acum sa ma pastrez intacta, la modul ca nu mi-am rupt nimic. Dar de busit m-am busit serios, nu cred ca mai stiu sa spun intamplarile in ordine cronologica si nu garantez ca mi le voi aminti pe toate. In afara de cazaturile mele cu stil, ar mai fi cateva nebunii facute intr-un mare fel.

Astfel ca, atunci cand eram mai ca (si fraiera) ma credeam o maimutica veritabila, si faceam tot felul de scheme la batatorul de covoare (cine nu stie surubul, sa zica, si pentru o suma modica se rezolva)… si uite-ma pe mine pe un maner de-ala de covorase mici, vrand sa ma dau pe bara in fata (cu un an inainte mi-a iesit spectaculos), ma postez, ma imping in picioare si zbang!!! cu fruntea de ciment. Intre timp crescusem, ma inaltasem… nu si bara!

M-am laudat ca nu mi-am rupt nimic, e adevarat, dar n-am mentionat cate entorse am avut. Oho… fara numar, fara numar! La picioare le obtineam repede, cand mergeam cu diriga pe munti, ne apuca zbenguiala la coborare si era suficient sa calci un pic cas si papa! Entorsele la maini sunt cam greu de obtinut, dar eu am reusit. Eram in generala, la ora de sport, intr-o iarna si faceam in sala. Profa ne-a pus sa facem intrecere pe lungimea salii, viteza. Pe atunci eram sprintena caprioara si ma simteam in forta sa ma intrec. Am scos un timp record, problema a fost ca se termina sala si eu nu mai franam. Drept urmare, m-am facut afis pe perete, asa m-am oprit. Asta a insemnat ca mi-am izbit genunchii de perete, plus ambele maini luxate deodata. Cred ca numai Sangerica m-a depasit ca performanta!

Am patit si eu belele cu vacile, dar nu chiar ca Nichi, poate ceva mai rau. Ideea e ca nu-mi mai amintesc exact cat de mult m-a durut, cat de speriata am fost, dar tin minte evenimentul in sine. Eram la tara in vacanta si eram micuta rau, vreo 3-4 ani. Si mamaie m-a luat intr-o zi sa mergem in vale sa luam juncul de la pascut sa-l aducem acasa. Prin zona Argesului asa i se spune vitelului „adolescent”, junc. Eu, stiindu-l de mic, spuneam ca e al meu, asa ca am insistat sa-l tin eu de lant si sa merg in urma lui, ca o stapana ce ma credeam. Mamaie m-a lasat si mergea si ea langa mine. Si nu stiu ce i s-a parut animalului, ce nu i-a convenit, ca deodata a inceput sa alerge. Io, copil pricajit, am zburat instant si-am aterizat in praful ulitei. Ma tineam bine de lant, asa ca animalu’ m-a si tarat cativa metri. Va dati seama ca bunica-mea era sa moara de inima cand m-a vazut. M-am ales cu julituri si cu rochita mea frumoasa distrusa.

Prietenele mele cele mai „dureroase” sunt orataniile zburatoare. Tataie a avut stupi, stiam de ce sa ma feresc si de ce nu, stiam cate ceva despre albine, imi placeau la nebunie fagurii aia plini de miere, apoi sa mestec ceara aia pana se ducea orice urma de miere spunand ca mestec guma… numai ca n-am fost cuminte si albinele m-au executat. Aveam boala cu puii de gaina (numai saraca mamaie stie cati pui am gatuit din prea multa dragoste) si ii alergam prin curte sa prind unul si sa-l dragalesc. Si am trecut prin dreptul unuia dintre stupi. Si s-au luat cateva albine dupa mine. Si m-au compostat… m-a tratat mamaie cu sare si miere, sa nu se umfle…

Imi place la nebunie vara sa umblu in picioarele goale. Tot timpul la tara ma descaltam si umblam asa fara nicio problema, mai ales ca-mi placea sa calc pe iarba plina de roua dimineata. Si cum mergeam eu floricica spre cuibar, ca ma trimisese mamaie sa iau ouale, am simtit deodata o intepatura puternica in talpa. Initial am crezut ca am calcat intr-un ciob, ceva… dar nu, calcasem pe o biata albina care poleniza o floare. Auci… si nici n-am dat repede cu sare si miere, drept urmare 2 saptamani am avut piciorul umflat.

Si, cum copilul cuminte nu s-a potolit, ma holbam curioasa sa cuiburile de viespi. Si mai curioasa, spre seara, m-am dus cu un bat si le-am zgandarit. Am calcat-o pe bataturi pe una, ca s-a luat dupa mine. Am fugit, dar m-a prins si m-a executat, m-a ciupit de spate.

De atunci, evit albinele, viespile si toate orataniile zburatoare, stau cuminte stana de piatra sa nu le starnesc.

Si alte amintiri dureroase nu stiu daca mai am, daca-mi mai aduc aminte, dau later edit. Bun si blogul asta la ceva, imi rascoleste in cutiuta cu amintiri si-mi da inspiratie, nais! Leapsa s-o preia cine doreste, e gratis! 🙂

PS: Va rog mult, cine se poate alatura campaniei Liei, e nevoie de ajutor! Multumesc!

PPS: La multi ani varutza Corinutza, luv iu! 🙂

Anunțuri

31 de gânduri despre &8222;Copilarii si peripetii&8221;

  1. Priiimaaaa!!!

  2. A douaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa!

  3. A treiaaaaaaaaaaa!!!

  4. Pffiuuu, chiar reusii sa fiu prima! 😀

    Am ras de mi-a sarit si somnul! Mi-au izbucnit alte100 de alte amintiri in minte, si inca mai rad..pai cum sa zgandari mai rautate viespile? cum sa te iei la „intrecere” cu juncul? Cum sa nu imi dau seama ce mic monstrulet terorist ai fost si tu in copilarie?! Imi dau seama ce spaime au suportat bunicii tai, mai ales ca trebuiau sa te dea posesorilor de drept , intreaga si nevatamata…
    Trei ave maria pentru cate obraznicaturi surlubatice ai facut…:P

  5. hahaha, ce de peripetii, eu tin minte ca la o nunt ala tara m-a alergat un curcan mare cu margele rosii. Doamne, ce frica mi-a fost! 🙂

  6. :=)) Nina….probabil aveai ceva rosu pe tine…si l-ai facut sa-si piarda cumpatul…ia spune-ne….facea si cohal cohal in timp ce te urmarea? Doamne ce spaime am avut si eu cu gansacii si curcanii!

  7. @Naicu: 😆

    @Aia cu Paru’: Nu ma compar cu tine, clar!

    @Nina: Si mai am… dar alea nu sunt dureroase, sunt de ras si penibile! 😛

  8. Valeu ce tacanita… Sa stai departe de mine ca poate se ia! Nici eu nu am fost asa nebun in copilarie. Nu ca ar fi trebuit sa fiu, dar na… ma cam oftic 😆

  9. @Aia cu paru’ – da fatah, ai dreptate! Aveam niste pantaloni scurti rosii, aha, deci de aia eram apetisanta? Sau era doar gelos?

  10. Hahaha….tare ! Ce de tampenii am facut si eu: cazaturi din varful corcodului din spatele blocului ( de mai multe ori, niciodata nu ma invatam ) , cazut cu bicicleta direct in mecla, in genunchi eram vesnic julit ( si acum am semne 😀 ), chestii rupte nu am avut, insa entorse faraaaaaaaaaaaa numaaaaaaaaaaaaaaaaaaar !!! Copil handicapat, ziceai ca am duracell in cur si am baut un bax de red bull ! 😀

  11. @ Nina : daaaaa faataaahh!! Te-a incadrat la ‘ competitie’ – mai rosu ca margelele lui nu tre’ sa existe , si voia sa se razboiasca, si sa te tii, ca daca te zgarie un curcan, te-ai cacat pe ea fericire – ma bucur ca ti-am elucidat misterul asta ce te bantuie inca din copilarie 😆 ! Dar gansacul…pfff gansacul e un specimen si mai al dracu’!

  12. pusti fiind eram mai mereu cu capul in nori. asa se face ca intr-o am m-am impiedecat si am cazut cu capul intr-un colt de pot. cand m-am ridicat aveam o piatra mica intrata in cap.
    curgea sange ca dracu…. am fost la dispensar si s-a rezolvat.
    capul a fost cel mai fara de noroc in viata mea. nu cred ca am fire de par in cap la cate lovituri a primit.
    😀

  13. Copil cuminte ce ai fost tu! 😆

  14. mda ….sa zic ….piatra mare cit „casa poporului”….viteza…… pierdeam autobuzul (eu cind alerg am atitudine”cine stie cunoaste!”…adica am nasul pe sus )….asa ca nu am vazut piatra si cit sunt eu de lung (1.86)am facut cunostinta cu asfaltul ,spre norocul meu era ora 23 00 si nu prea a avut cine sa rida decit eu si cu soferul autobuzului care m-a asteptat ….ii multumesc . Semne nu au ramas .Totusi cele mai dureroase ramin cele dupa scaun direct in sezut …..pfuai ….am avut citeva .

  15. mama mea cuminte 😀 de ziua ta imi iau costum de albinutza? 😀

  16. Adutzo, la cate intepaturi ai incasat nu mai faci reumatism ever! 😆

  17. foarte frumos…. cea mai tare e aia cu puii de găină și albinele…

  18. @Metalshrine: Am fost copil cuminte, pe cuvant! 🙂

    @Fustangiul: Asa era frati-miu, pe baterii… unii spun ca asa as fi si eu acum… niste invidiosi! 😛

    @analfabetul: Naspa faza cu lovitul la cap…

    @Joa: am fost! Pe cuvant!

    @Cristi: Muhahahahahaha!!!

    @Croco: Da, si nash-tu de greiere… imi fac insectar! 😈

    @Honey: Si-am mai avut destule in afara de astea, dar n-a fost asa hazoase.

    @Armin: Bine-ai venit! Ma bucur ca te-ai amuzat!

  19. Muaaaaa =)) deci m-a capsat si pe mine o viespe de deget si stiu cum e, mi se facuse degetul cat mana =))

    Preiau si yo leapsa si va povestesc o pozna 😀

    Aveam vreo 12 ani si am mers in vacanta la mare intr-un grup mai numeros, parinti si copii. Eu eram fara parinti dar stateam la hotel intr-un apartament impreuna cu un tovaras bun si cu maica-sa. Eram la Eforie-Nord, hotelul Steaua de Mare.
    Intr-o seara grupul de parinti s-a hotarat sa iasa la o plimbare iar copii au primit program de voie. Eu si cu tovarasul meu am ramas in camera.
    Si tot gandindu-ne noi asa ce sa facem… am vazut ca aveam niste sticle de suc goale, din alea de 2 litri. Si cum stateam la etajul 10 al hotelului, pe partea cu strada principala… am inceput sa umplem sticle cu apa si sa le aruncam pe geam =))
    Evident, lumea era pe strada, se uitau in sus nu stiau ce se intampla. Cand s-au terminat sticlele… nu mai stiam cu ce sa aruncam.
    Am inceput sa cautam prin camera si am gasit rosii in frigider =)) Si erau in grupul de parinti 2 oameni, unul care avusese un accident si mergea cu o carja si inca unul. Si noi cand i-am vazut… am aruncat cu rosia sa pice in spatele lor =))
    Oamenii se uitau si ei in sus ca auzisera larma si cand au vazut ca rosia vine spre ei de la etajul 10, unul din ei nu s-a grabit dar cel care mergea in carja a scapat carja din mana si a luat-o la fuga pe picioarele lui =))
    La un moment dat s-au terminat si rosiile si nu mai stiam cu ce sa aruncam… si ce idee ii vine tovarasului meu, face pipi intr-o punga si o arunca pe geam =))
    Dupa aia s-au terminat proiectilele definitiv chiar nu mai aveam cu ce sa aruncam si ce sa facem noi… am inceput sa injuram =)) eram like „p*** baaaaaaaaaa sa va dam la m*** sa sugeti …………” lumea se uita la noi isi facea cruce.
    Si dupa aia am obosit, nu mai aveam nici cu ce sa aruncam, ne durea si gura… am inchis usa cu cheia si ne-am culcat.
    Ne-am trezit a doua zi dimineata, ne-am dat seama ca eram singuri. Am vrut sa plecam in cautarea mamei tovarasului meu, cand am deschis usa de la camera… dormea pe un fotoliu in hol; s-a trezit.
    A urmat un scandal monstru cu crize de isterie din care eu imi aduc aminte intrebarea „Andrei da pe cine injurai?!?!” „Pe nimeni” „Cum, injurai asa din senin?!?!”. Evident ca la intoarcere am fost spus lui tata, a trebuit sa dau explicatii la rece dar faptul era deja consumat =))

  20. „Drept urmare, m-am facut afis pe perete, asa m-am oprit. ” Doamne, Maica Domnului :))) Esti putin dusa, buni :))
    Cat despre ‘compostarile’ tale…ma, da’ noi nu eram genu’ printestici? Pai io cre’ca muream acolo la prima intepatura de albina, daramite la 692 cate ai avut tu. Moaaama :))

  21. @Parmalat: Nais, ce copil cuminte!

    @Hubbis: Scumpa mea, as aa fost, afis m-am facut… 😆 Dusa e maica-ta, nu bunica-ta! 😛 Am zis! 😆

  22. daț cu cine o semana si maica-sa? 😀 am zis!

  23. Ada, una peste alta, se poate spune ca ai avut o copilarie frumoasa! Cine n-a avut genunchii juliti, nu l-a intepat viespile sau albinele, n-a mers descult prin iarba, n-a calarit porcul sau nu s-a catarat in vreun pom dupa fructe, nu totdeauna prea coapte, n-a avut copilarie! Mult mai multe amintiri au cei care au trait la tara, si s-au jucat in mijlocul naturii, alaturi de pasarile de curte si animale, decat acei copii de la oras, ce s=au jucat printre blocuri, cu cheia apartamentuli de gat!
    O zi senina!

  24. @Crocoditza: 5 minute in genunchi la colt, pe coji de nuci! ACUM!

    @Nea Costache: Am avut copilarie si la bloc si la tara, mai am peripetii de povestit. 🙂 O zi frumoasa si matale!

  25. hahah, buni, da’ asa rea esti? ce o pui pe mami meu la colt? vaaaaaaaaai, asta ma face sa cred c-am fost maltratata in copilarie, noroc ca nu-mi audc aminte :)))

  26. Parmalat (indragostit la nebunie de Laura)

    Baaaaai asta e blog de familie, sunt numai rude aici, pe 4-5 generatii :))
    Nu va mai alegeti numai mame, alegeti si voi cumnati, cuscri, cumetri, fini, nasi, unchi… daca alegeti numai mame o sa ajungeti pe vremea lui Napoleon :))
    De exemplu yo vreau k Ada sa fie soacra-mea 😀
    Deci pe cale de consecinta yo as fi casatorit cu Marmotsica ;))

  27. @Hubbis: Bunicii se poarta mai frumos cu nepotii decat s-au purtat cu copiii lor. 😉

    @Parmalat: Arborele genealogic e la Croco pe blog, avem tot felul de rude. 😛 Si mie mi-ai cerut voie sa atentezi la fii-mea? Fara stirea mea nu se intampla nimic, deci, tinere, revizuieste-ti atitudinea!

  28. Hazlii întâmplări, nasol cu albinele știu și eu cum sta treaba cu înțepăturile 😦

  29. […] demult. Cu ocazia asta o s-o mai intreb ce nebunii am mai facut pe acolo, in afara de cele scrise deja si ce-mi aduc eu aminte si e pus in draft-uri… si va iesi un post, […]

  30. […] familie, nebunii, omg, pitzi) Cum o am la mine pe mamaie zilele astea, am tot povestit despre ce nebunii faceam cand eram mica si ma ducea mama la tara. Impreuna cu verii mei, eram niste draci de copii, […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s