… pacat ca esti locuita!!!
Nici nu stiu cum sa incep. N-are rost sa incep sa pomenesc despre bogatiile si frumusetile patriei, pentru ca fiecare din noi suntem constienti ca avem cu ce, vorba ceea, dar lipsesc alte elemente din puzzle. La noi se prabusesc cetati, se darama monumentele de arhitectura pentru a face loc colosilor de otel si sticla, se lasa in paragina colturi de natura, se neglijeaza mostenirea culturala, se adancesc gropile din asfalt etc. In schimb, se alearga non stop dupa bani, in luna februarie, pe timp de criza, s-au comandat 19 Ferrarri, toate fufele (a se vedea Iulia Tabacaru, o ilustra pitzi) sunt bombe sexy (macar daca ar fi aratat bine), romanii au bodyguarzi, o ardem monden, facem turism de mall si ne dam jmecheri. Asta e sprotul preferat al romanului, sa se dea jmecher!
„Jmecheria” se impamanteneste din frageda pruncie, odata cu laptele supt de la sanul mamei. Se insufla spiritul de invingator, luptator, deasupra tuturor. Conteaza sa te descurci, nu conteaza sa stii sa dai „buna ziua”. Conteaza sa primesti, niciodata ce dai in schimb. Conteaza ce zice lumea (sa moara dujmanii), nu ce simti. Si lista poate continua.
Pai normal ca strainii spun ca romancele arata ca niste curve, cand majoritatea sunt asa! Normal ca bulgarii au castig de cauza cand vin cu oferta de Paste de 60 de euro, in care te trateaza frumos, basca ai si drumuri ca-n palma si atitudine civilizata! Normal ca grecii iti prezinta niste pietre pe Acropole si traiesc doar din turism! Normal ca ungurii isi permit sa inchida circulatia din cateva orase din Ardeal, doar pentru ca e zi nationala (in Ungaria, nu aici) 😦 ! De ce toate astea? De ce altii pot si noi nu? Pentru ca suntem batuti in cap, de-aia! Pentru ca-i lasam pe niste dobitoci iresponsabili sa ne conduca, pentru ca in goana dupa bani, promovam non-valori, pentru ca nu ne intereseaza decat propria persoana si atat si, mai ales pentru ca oamenii s-au invatat sa fie lasi, sa nu strige de durere atunci cand sunt loviti, sa stea sa sufere-n tacere!
Innebunesc cand vad atitudinea asta, din ce in ce mai raspandita! Lamentare si resemnare sunt doua cuvinte care nu ma caracterizeaza si refuz sa se gaseasca in vocabularul meu!
De ce suntem atata de inraiti? De ce e mai usor sa faci rau decat bine? De ce romanii plecati peste hotare rup prietenii durabile? De ce oamenii care ajung la un anumit statut uita de unde au plecat? De ce unii cred ca au drepturi de stapani si ii trateaza pe ceilalti ca pe sclavi? De ce trebuie sa fie unii smecheri si altii fraieri? Oare legea compensatiei functioneaza la fel pentru toti? Eu sper ca da!
De ce spun toate astea? Pentru ca ma ingrijorez. Rau! Iubesc bebeii si abia astept sa am si eu! Daaaaaaaar, m-am mai uitat in jur si m-a cam luat panica. Ieri am fost la mall. Acolo, puzderie de copii, aia micii cu parintii, aia mai marisori, in carduri. Extrem de multi, extrem de galagiosi si necivilizati. M-a speriat atitudinea pustoaicelor, care nu aveau mai mult de 14-15 ani. Am fost cu o pitica super dulcica la bilute. Locul ala de joaca unde piticii sunt ca maimutele in cusca, se cocoata si se joaca, pe jos fiind mingi colorate de burete. La un moment dat tipete, urlete, chiraieli. Doi baietei se luasera la bataie. Unul n-avea mai mult de 4 ani si celalalt vreo 2 juma’. Au sarit mamicile sa-i desparta… „fa, ia-ti copilu’, nu vezi ca-l bate pe al meu?!”, „fa, lasa ca ma bag io dupa el, ca astia se bat rau”. M-a luat capul! Am vazut exact ce stil de mame erau, la fel si progeniturile in ce stil au fost crescuti. Pai normal, ca daca acasa ala mic face prostii si e incurajat, continua! Normal ca atunci cand parintele instiga „da-i tata/mama, da-i… hehe, ai vazut ce pusti jmecher am? asta o sa ajunga mare bastan!”, e clar ca asta va face si in spiritul asta va creste. Ce-mi venea sa le zic sa isi educe copiii intai si abia apoi sa-i aduca intre alti copii, dar mi-a fost ca imi luam injuraturi si, Doamne fereste, mai rau, vreo bucata in gura.
Asa ca m-a luat groaza. Pai cum frate, eu sa fac un copil, sa-l invat sa se poarte frumos, fara violenta etc. si cand il duc intr-un loc de joaca, sa mi-l cotonogeasca un zbanghiu de-asta?! Pai nu mor cu el de gat?! Hai, nu cu el, ca e mic si bleg, cu ma-sa! Ce e grav e ca din ce in ce mai multi de-astia fac copii. Si la un moment dat, ne vor coplesi. Si, la un alt moment dat, astia vor fi noile generatii, generatii care ne vor asigura noua pensia. Oare?
Brrrrrrrr! De-aia zic! Desteptarea cat inca mai e timp! Ca romanu-i descurcaret se stie, ca inca exista OAMENI, asta-i extrem de clar, ca inca putem, se simte, depinde numai de noi!
De exemplu, putem incepe cu propagarea semnalului de alarma tras de Nea Costache la el pe blog! N-am fost niciodata la Targu Jiu, dar mi-am pus in gand sa ajung cat de curand. N-ar fi pacat sa nu mai am ce vizita?