Lună: aprilie 2010

aprilie 29, 2010

Neinteresant

Nu mai sunt in stare sa scriu!!! Ceva consistent, ceva interesant, ceva amuzant, care sa dea de gandit si tot asa. Si nu, chiar nu duc lipsa de subiecte, sunt multe drafturi incepute, subiecte faine, dar nu sunt in stare sa-l termin pe niciunul. Ma gandesc ca poate nu e momentul potrivit sa dau drumul unui articol, alteori n-am chef, alteori am treaba si trece ziua… si tot asa! Plus… iar ma omoara niste ganduri, duc un razboi acolo in creieras si ma lasa chiauna. Incep sa inteleg talcul vorbelor „fericiti cei saraci cu duhul”… 😆

As cam avea nevoie de o vacanta, sa ma deconectez de tot si de job si de tot ce inseamna lumea virtuala, de telefon… mi-as lua o gasca nebuna si as fugi departe. Deocamdata ma multumesc cu iesiri mai mici. Acum ca am terminat cu hibernarea, nu mai am stare nici in casa, trebuie sa ma vad din ce in ce mai des cu soarele, pana el va pali, iar eu voi pica lata de atata umblet, distractie si imi voi schimba culoarea pielii. 🙂

Planuiesc cu Crocoditza si cu Hubba Bubba niste chestii, sa vedem ce-o sa iasa. As planui o noua gunoiereala, dar nu stiu cat de dispusi sunt gunoierii, ca unul n-ar da o strigare de adunare. Fratilor, mi-e dor de voi, chiar asa nu mai vreti sa ne vedem? De marea sarbatoare de 1 mai nu stiu ce voi face, probabil gratar la mosie sau, cine stie, poate fac vreo nebunie… Declar ca sunt deschisa spontaneitatilor, faza e sa fie din partea cui vreau eu.

Mai urmeaza niste evenimente, niste pregatiri la care voi participa, am demarat un nou proiect, saptamana aviatoare voi lucra mai mult la el. Vreau sa fie vara, oameni de calitate in jur, zambete, calatorii, amintiri… si vreau cam multe!

Gata, pauza, revenim dupa publicitate! Vroiam doar sa stiti ca mai traiesc si sunt sanatoasa, voioasa si voinica! 🙂

PS: La multi ani, Cathy, prietena si colega mea de generala, pe care n-am mai vazut-o de mai bine de 10 ani… abia astept sa te vad in toamna! Sa fii sanatoasa si fericita!

aprilie 26, 2010

Relatiile in adolescenta

Am avut o discutie foarte edificatoare cu frati-miu ieri. M-a facut sa rad copios prin ideile simple, inocente si puerile de a vedea lucrurile, dar totodata atat de adevarate si lipsite de incarcatura emotionala pe care o dau adultii de obicei.

Sa ne lamurim. Copilu’ se placea cateva zile cu vreo fata, ieseau in parc, se pupau si pam pam gata aia era, vreo 3-4 zile cu totul. Ei bine, cu relatia asta a fost altfel. S-au despartit vineri, cand faceau 5 saptamani de cand erau impreuna. Dar cum au facut asta?! Intr-un mod ORIGINAL.

Andrei mi-a zis ca o colega de-a lui l-a avertizat ca a auzit despre o discutie ce-l privea, intre prietena lui si o alta colega. Colega respectiva ii spunea ca dupa 3 zile, baiatul cu care era i-a spus ca o iubeste. Asta i s-a parut cam brusc si cam fals si nu era foarte incantata. Prietena lui Andrei a zis ca frati-miu inca nu i-a spus asta, dar, cand ii va spune asta, ii va da papucii. Asa ca, binevoitoarea colega i-a spus lui Andrei ce si cum si i-a dat discutia de pe mess (banuiesc) s-o citeasca. Asa ca, a fost cu un pas inainte si i-a zis ca nu mai vrea sa fie cu ea. A zis ok si asta a fost. Apoi colegii i-au facut semne incurajatoare si s-a trecut peste fara alte discutii. Una peste alta, deocamdata asta e recordul, o luna si un pic, il va depasi cand se va face mai mare. 🙂

Toata faza asta m-a facut sa ma gandesc… de ce nu e la fel de simplu si atunci cand cresti? De ce trebuie sa ne ascundem in spatele unor cuvinte mari, a promisiunilor desarte si a lucrurilor facute pe ascuns? De ce trebuie sa facem mii de compromisuri ca sa facem lucrurile sa mearga? De ce nu le lasam sa curga de la sine? De ce unii trebuie sa sufere si altii sa provoace suferinta? De ce nu simtitm ce trebuie pentru persoane care ar face orice pentru noi si in schimb suntem marionete pentru persoane care nu dau pe noi nicio ceapa degerata? De ce unora le place sa se joace, uneori pana la limite greu suportabile sau de inteles? De ce lucrurile nu sunt simple? De ce, pe masura ce ne maturizam, ne place sa complicam relatiile cu oamenii din jurul nostru? De ce ne chinuim singuri, de ce-i chinuim pe altii, de ce ne pierdem si le pierdem timpul cu toate tampeniile?

Si as mai avea multe „de ce”-uri, dar ma opresc aici, ca povestea s-a vrut a fi una hazoasa, nu un post in care-mi exprim eu dilemele existentiale. Totusi, cine mai gaseste raspunsuri care sa ma lumineze si pe mine, va rog, shout out loud!

aprilie 23, 2010

Cuvinte cheie de gugaleala XXIV

Ca sa incheiem saptamana glorios, propun niste gugaleli adunate in ultimul timp, pentru ca mi-era dor de ele. Dar si pentru ca trebuie sa incheiem saptamana cu zambete, buna dispozitie si chef de distractie. Sa vedem ce servim azi:

ce le facem vecinilor curiosi – le dam subiect de barfa, muhahahaha! cum zicea un prieten, treaba noastra e sa facem, a lor sa se agite, cand, cum, ce, cu cine etc.

cum sa ma machiez la o stare civila? – preferabil frumos

femei pe cap de barbat in romania – un fel de suprafata de faneata pe cap de vita furajata

impresii poze hurghada – super! uite aici

ce pantofi luam la o rochie mov? – negri sau verde inchis, avand grija sa asortam totul armonios

tus negru foarte bun – am mai zis, ala de la L’Oreal

m-am lovit la frunte la leagan –  si eu, cand eram mai mica, de atunci, le cam evit

gentii de laptop eminent – nu stiu daca laptopul meu e eminent, dar are geanta draguta 😛

de cate ori mergi la baie? – de cate ori imi vine

te iubesc scris in alfabetul arabesc – bahebeq, in rest, baga google translate

jocuri cu fete despuiate cu parul maro si – ce imaginatie bolnava… si, si? zi-mi, ca sunt curioasa!

dupa consider ca se pune virgula? – consider ca ai lipsit la orele de gramatica din generala (fara virgula)

am invatat sa nu pierd timpul cu cineva – completeaza afirmatia, ca se pot intelege multe…

cum aflu cine mi-a trimis coletul – te uiti la „expeditor”, ca destinatarul esti tu

oare sunt prea naiva si nu imi dau seama –  asta ma intreb si eu cateodata, cred ca e vindecabila boala asta…

in garda ca te rup – bai, ma lesi?! fara violenta, am zis!

nu suport complimente gratuite –  eu nici atat!

de ce scartaie xeroxul – si al meu pacane ciudat, l-as zvarli fix pe geam

cum ies cu un baiat care ma crede toanta – dovedeste-i ca nu esti!

faze de ris si sa mergi la baie – avem de 2 categorii pentru dus la baie, vrei nr 1 sau nr 2? 😛

Weekend placut cu soare si voie buna! 🙂

aprilie 21, 2010

Teorii contAbile

Teoriile urmatoare n-au nicio legatura cu contabilitatea, sunt doar emise de un contabil. Catalin, contabilul nostru are niste teorii tare interesante despre lume, despre viata, moarte si are o viziune proprie asupra unor lucruri. Si, cum e un dragut, m-a lasat sa scriu despre teoriile lui.

El spune ca ar trebui sa existe un contract pe perioada determinata de 100 de ani de viata. Ei bine, in timpul asta, ai timp sa faci ce vrei, ce-ti doresti, te lupti, te agiti, realizezi, dai gres, plangi, razi si toate se contabilizeaza undeva. Dupa incheierea contractului, sa se traga linie si sa se faca bilantul, sa se poarte o „discutie de exit” si, in functie de rezultatele acesteia, sa se decida… up or down. Adica nu tu boli cu care sa te confrunti, nu accidente stupide din care sa mori si sa te planga cineva, nu tu sinucideri si alte orori. Simplu, 100 de ani de viata in care sa faci ce gandesti, ce simti, ce poti pentru a insemna ceva.

Ca diferentele dintre femei si barbati sunt colosale, asta se stie demult. O diferenta care poate n-a fost atat de bine conturata, aceea ca oamenii vin pe lume cu un numar finit de cuvinte de exprimat intr-o viata. Numarul difera de la femei la barbati, dovada este ca fetitele incep sa vorbeasca mai devreme decat baieteii si de obicei femeile traiesc mai mult decat barbatii. Si, direct proportionala cu numarul de cuvinte este si durata de viata. Deci femeile au mai multe de spus intr-o viata, decat barbatii… si exemple ar fi… ohoooo… femeile comunica, pe cand unii barbati nu-si gasesc cuvintele sa se exprime (si, de foarte multe ori barbatii sunt necomunicativi, trust me!), intr-o discutie pe mess de exemplu, el e laconic, ea scrie mult, femeile sunt mai certarete si o tin langa cu bombanitul pana le trece etc. Concluzia ar fi ca, atunci cand se termina cuvintele, se termina si viata.

Dar durata vietii nu depinde numai de numarul de cuvinte din „bagajul” fiecaruia, ci si de numarul batailor inimii. Aceste este, de seamenea, si el tot finit. Si, cu cat inima bate mai repede (batai mai dese), cu atat mori mai tanar.  Nu stiu daca sa fiu de acord cu chestia asta sau nu, pe de o parte are dreptate, pentru ca oamenii stresati mor mai repede, oamenii nervosi, agitati, isi omoara singuri neuronii si de aici decurg diverse. Dar si sa stau numai linistita si sa am o viata lunga si plictisita n-ar fi bine! Deci mai bine o viata scurta si intensa, decat una lunga si mai mult decat monotona!

Stilul de alimentatie este un factor extrem de important pentru, din nou, durata vietii. Cu cat mananci mai mult, cu atat procesele degenerative din organism se accentueaza (radicali liberi etc.). Nu cantitatea de hrana conteaza, ci frecventa meselor. Supui corpul unei munci mai intense intr-un interval prea scurt. Ideea e sa nu te imbuibi, mie una faza aia cu 5 mese pe zi, dintre care 2 gustari, nu mi-a reusit. La urma urmei, mananci sa traiesti, nu traiesti pentru a manca!

Ultima, dar nu cea din urma, este teoria limitarii populatiei. Pamantul, dupa cum bine se cunoaste,  are resurse limitate si suprafata finita. Acesta va fi populat cu populatii mici (ca dimensiuni) si numeroase decat cu populatii mari (ca dimensiuni) si mai putin numeroase. Adica spatiul pe care-l ocupa 10 dinozauri poate fi ocupat cu succes de 100 de oameni, la fel cum chinezii sunt multi pentru ca sunt marunti si popoarele nordice in scadere… Oricum, natura asta e desteapta si, chiar adac n-avem noi grija de ea, are propriile metode de „refacere”. Cand suntem prea multi si o abuzam, ne mai da cate-o palma, sub forma de cutremur, uragan, tsunami, tornada, inundatie, eruptie vulanica, chestii de-astea. Si inca ceva, sobolanii sunt singurele cele mai adaptabile fiinte, in orice conditii.

Ei bine, cam atat pentru azi, cand mai prind din zbor teorii de-astea, promit sa le notez, ca azi a fost cam greu sa ne reamintim teoriile si cred ca ne-a scapat ceva. Pentru contestat, aruncat cu rosii si alte mascari, comentariile sunt deschise!

aprilie 20, 2010

Flesh niuz

  • Cartile cu vampiri sunt terminate de saptamana trecuta. Mai vreau! Ce citesc acum nu ma prea incanta, dar m-am apucat si asta e, termin.
  • Ieri nu am putut sa dorm bine, alearga gandurile astea, ceva de speriat. Si am visat ca eram intr-o incapere, cu un sifonier mare care nu era lipit de perete si in spatele lui era o silueta. M-am dus la ea si i-am zis sa iasa de acolo. Probabil in acelasi timp am vorbit in somn, ca am auzit prin vis niste soapte si m-am trezit dezvelita. Brrr… mi-a dat fiori chestia asta si de la 5 dimineata n-am mai dormit.
  • De la vremea asta mirobolanta, ma incearca o mica raceala.
  • Am aflat ca sunt responsabila pentru niste chestii de care nici nu stiam. Comunicarea in compania asta e un vis! Not!
  • Am fost la stand-up comedy. Am ras. Mult si tare. Veri nais. Sa vedem cum o fi teatrul de vineri.
  • Norul de cenusa imi tine laptopul departe.
  • Am aflat o expresie noua. E draguta. „Te pup mult”. Explicatie: „cand o persoana iti e draga si tii mai mult la ea ii spui te pup mult”. 🙂 Imi place!
  • Am iesit din galeata cu melancolie, trebuie sa spui lucrurilor pe nume si exact asa voi face!
aprilie 20, 2010

Vacantele la tara

Cum o am la mine pe mamaie zilele astea, am tot povestit despre ce nebunii faceam cand eram mica si ma ducea mama la tara. Impreuna cu verii mei, eram niste draci de copii, poate mai cuminti ca cei din ziua de azi, totusi. Poate de-asta sunt inca apropiata de ei. Si uite-asa, pe langa ce mi-am amintit despre mine, am aflat ca tataie ne-a iubit mult si „ne cauta in coarne”, plus alte ispravi de-ale varului.

Deocamdata hai sa-i barfim pe altii, ca partea cea mai „delicioasa” o voi lasa la sfarsit. Daca eu aveam o afinitate pentru pui, var-miu avea pentru gaini. Astfel ca, lasandu-l singur intr-o zi, cand ne-am intors, in mijlocul curtii trona o mare gramada de grau. A zis ca trebuie sa fie si el util, s-o ajute pe mamaie si a gasit in magazie lazile unde tinea mamaie graul pentru macinat. A golit jumatate de lada. Gainile n-au mai mancat vreo 2 zile 😆 . Iar alta data a certat-o rau pe mamaie pentru o gaina. Cazuse closca si o pusese pe oua, sub o lada, sa nu fie deranjata etc. Ce scandal si ce jale… „da drumu’ la gaina, cum s-o chinui asa, acolo inchisa?! tie ti-ar placea sa te inchid asa? da-i drumu’ ca daca nu, o eliberez eu”. Au trebuit sa-i dea drumul clostii, apoi au pus-o pe oua ascunsa, sa n-o mai boceasca var-miu.

Daca var-miu era pasnic, eu eram mai zuza. Sunt doar cu cateva luni mai mare, dar cica eram responsabila. Febletea mea erau puii de gaina. De la aia abia iesiti din ou, cu puf galben, pana la aia maricei de fugeau si nu puteai sa-i prinzi. Si cand ii prindeam, ii iubeam tare-tare. Atat de tare, ca uneori ii sufocam. Sau, nemultumita ca nu stateau cum vroiam eu, le suceam gatul. Doamne, ce copil sadic! Si iacata-ma-s o data cu puiul lesinat in brate. Mamaie ma amenintase ca mi-o fur daca-i mai omor vreun pui. Ce sa fac, ce sa fac?! Evrika! Iesind din curte, era o mare stiva de lemne, acolo l-am ascuns. Seara puiul n-a iesit la numaratoare… asta e, l-o fi luat vreun uliu. Dar dupa cateva zile, a gasit aripile langa lemne si s-a prins. Nu mi-am furat-o, dar de atunci nici ca am mai pus mana pe pui.

Ma amuza foarte tare cum vorbeau bunicii, iar cand se tachinau, era haz mare. Mamaie il apostrofa pe tataie cu „hodorogule”, iar tataie ii raspundea cu drag „hoasca batrana”. Cand mergeam pe acolo si eram bronzata, tataie imi spunea ca sunt oachesa, tiganca si ca nu mai sunt nepoata lui. Cu toate astea, ma platea sa sap via, si-mi dadea si must bun toamna. 🙂 Cand mergeam in vale la fan si mi se punea pata pe mamaie, urcam dealul, inspre casa si-i spuneam ca eu plec la Bucuresti, ca acolo n-au cofetarii sa-mi ia si mie prajituri (deh, de mica lesinata cu dulciurile). Dar ce friganele bune imi facea…

Am aflat ca nu sunt buna de muls vaca. 😆 Dar, pe cuvant ca mi-am dat silinta! Am vrut sa mulg vaca asistata de mamaie si, cand am strans-o de tzatza, a tras un picior canii pline cu lapte, de m-a spoit toata. Nici n-am realizat ce s-a intamplat decat dupa.

Asa ca, mai bine ajutam la fan. Nu-mi placea faza cu strans in capite, cu plimbat fanul in furca dintr-un loc in altul, dar imi placea sa greblez. Fanul mai trebuia adus si acasa din vale, unde aveau ei teren. Asa ca m-am facut ajutor de nadejde. Intre timp, gasisem in lucrurile bunicii, un ruj si o pudra. Le-am arestat imediat si le-am bagat in buzunar. Am plecat in vale, s-a adunat fanul, hai cu el spre casa. Mare ajutor ce mai eram si eu… imi placea sa ma intorc acasa, cocotata in caruta pe toata claia aia de fan, parca eram regina victorioasa intoarsa din lupta. Cam asa ma simteam, iar ceilalti erau supusii mei. Si, ca o regina ce eram, trebuia sa fiu aranjata, asa ca… 😆 si acum am in minte imaginea clara cu mine cocotata in caruta, pe fan, tinand intr-o mana pudra deschisa, ca avea oglinda si in cealalta mana aveam rujul si ma dadeam de zor. 😆 Pitzi timpurie!

Dar cea mai tare faza, de departe a fost cea cand am scapat in latrina cu tot piciorul. Dubluveceurile la tara de obicei sunt formate din patru pereti de scandura, un acoperis si-o podea c-o gaura. Si pe vremea aia, pentru economie, cand sandalutele ramaneau mici, li se taiau baretele si se mai purtau ca papuci. Eu asa ceva posedam in picioare in momentul respectiv. Aveam oroare de gaura aia in podea, dar unde sa ma duc?! Si, cum, de ce ti-e frica, de-aia nu scapi, mi-a alunecat piciorul si-am intrat in caca pana la sold. Arghhhhhh, cah, bleah! Ce-am mai racnit, de-au crezut astia ca am scapat cu totul acolo. Dar nu, am iesit pe picioarele mele, mozolita si plansa. Si nu mi-am pierdut papucelul! M-a spalat mamaie cu de toate… de mai multe ori… si tot miroseam. Var-miu si acum face misto de mine, spunandu-mi ca o saptamana nu s-a mai jucat cu mine ca puteam. 😆

Si nu cred ca de atunci am avut mai mult noroc, ba dimpotriva, deci legenda asta e o vrajeala. Oricum, nu voi uita vreodata patania! Si, cand imi voi mai aminti alte chestii, mai scriu. 🙂

aprilie 16, 2010

Azi vreau…

… sa dau timpul inapoi! Cam cu vreo 9 ani asa. Imi doresc sa fi fost mai vigilenta, sa-mi fi ascultat mai mult instinctele si inima, dar si pe mama, si sa nu fi trimis scrisoarea aia de la care a pornit totul. Poate totul ar fi fost altfel si viata mea ar fi fost altfel. Poate aia a fost sansa vietii mele si-am fost prea mica si prea fraiera sa-mi dau seama… si-am ratat-o. Si acum trebuie sa stau cuminte la coada, sa-mi vina randul la o noua sansa. Nimic nu e intamplator. Poate asa a fost sa fie. Poate pentru lucrurile pe care ni le dorim cu adevarat trebuie sa luptam si sa suferim mult… Poate nu mai e mult si voi ajunge la ghiseu sa-mi cer noua sansa…

aprilie 14, 2010

Leapsa pe machi(a)telea

Am primit o leapsa de la Aimee si, cand am vazut ca e despre farduri am fost incantata. Dar cand am vazut si cate intrebari are… pfuai! Dar, cand vine vorba de farduri, femeile sunt de neoprit in discutia despre, se pare ca n-o sa fie asa o corvoada sa fac leapsa asta. Sa purcedem:

1. De cate ori iti speli fata pe zi? Pai cam de doua ori. Dimineata la trezire si seara, cand ma demachiez.

2. Ce fel de ten ai? Uscat cu mici tendinte de ten mixt.
3. Cu ce iti cureti fata? Apa si face wash special. Daca nu, ma spal cu apa pe fata si apoi folosesc un servetel demachiant pentru a curata tot. Daca nu, dupa apa si face wash, dau cu un pic de demachiant.
4.Ti-l exfoliezi? O data pe saptamana sau mai rar.
5. Ce brand obisnuiesti sa folosesti? Brand de? Demachiant? Farmec 2 in 1. Face wash? Cred ca e Garnier…
6. Ce crema folosesti? De zi am Olay si de noapte Nivea regeneranta. Momentan.
7. Ai pistrui? Nu.
8. Folosesti crema pentru ochi? Nu, se aplica tot crema de fata, ca, pe cuvant, nu ma ustura ochii!
9. Ai fost sau esti predispusa la acnee? Am avut niste probleme mai demult, dar le-am rezolvat cu Skinoren si Zynerit.
10. Ai avut nevoie vreodata sa folosesti Pro-Active? Nu stiu ce este, dar am gugalit. Am zis mai sus ce-am folosit.
11. Ce fond de ten folosesti? Acum folosesc Affinitone de la Maybelline.
12. Dar anticearcan? L’Oreal, ala in forma de pix, cu pensula.
13. Ce nuanta a pielii ai? Mai inchisa un pic, la fonduri de ten imi trebuiesc nunate in a caror denumire este „gold” sau „honey”, ma bronzez repede, uniform si ma fac tuci. 😀
14. Ce crezi despre genele false? Am avut o singura data, la sedinta foto de la calendar, dar alea erau imense si foarte incomode. Oricum, ideea imi place si, la ocazii n-as ezita sa port.
15. Stii ca trebuie sa-ti schimbi mascara o data la 3 luni? Da, stiu.
16. Ce brand de mascara folosesti? L’Oreal. Dar nu ala pe care-l iubesc eu, ca nu se mai fabrica. Cel mai bine m-am inteles cu Volume Shocking ala cu pieptene, era genial, facea niste gene wow. Nu mai e… 😥
17. Sephora sau Mac? Eheee… cand stiam eu de Sephora, abia aparuse Avon in Romania! Sephora, Mac sunt mai scumpe si nu neaparat mai bune. Si se gasesc la Sephora oricum. 🙂
18. Ai un card Mac Pro? Nu, am card Cora, HelpNet, Altex, Mobexpert si Sensiblu. 😛
19. Ce instrumente pentru machiaj folosesti? Pensula, buretel aplicator, degetele si cateodata clestele de gene.
20. Folosesti baza de machiaj sau primer pentru ochi? De obicei baza de machiaj este crema hidratanta aplicata, dar cand trebuie sa tina mai mult machiajul, folosesc o baza de machiaj care cica netezeste fata. Nu e diferenta colosala…
21. Dar pentru fata? Vezi mai sus.
22. Care este culoarea de fard preferata? ROSU! Uimitor, dar imi sta super machiata cu rosu. In general imi plac culorile inchise, pentru ca cele deschise nu ma avantajeaza: negru, bleumarin, verde, maro, mov. Din culorile deschise imi plac portocaliu, turcoise, gri, auriu si roz. Si pot face niste combinatii de senzatie daca ma straduiesc!
23. Folosesti creion sau tus? Tusul sa traiasca! L’Oreal e za best!
24. Cat de des iti bagi creionul in ochi? Rar spre niciodata.
25. Ce crezi despre pigmenti? Exista si or fi si ei buni de ceva, nu?! 😆
26. Folosesti machiaj mineral? N-am incercat. Cand mi se mai termina din smacuri, o sa incerc chestii minerale, sa vedem daca simt vreo diferenta.
27. Care e rujul tau preferat? N-am ruj preferat, am doar unul sau doua, le folosesc rar.
28. Dar lipgloss? Ehe, aici e alta treaba. Folosesc numai gloss-uri cu pensula, se aplica mai bine decat cele cu buretel. Preferatele sunt cele de la Burjois si mai am vreo 2 de la Sephora.
29. Care e blush-ul tau preferat? Nu cred ca am vreunul preferat, sunt foarte multumita de cel de la Lancome pe care-l folosesc cel mai des.
30. Iti cumperi produse de machiaj de pe Ebay? In niciun caz! De pe net mi-am luat doar laptop. Aaaa… si mai demult o pereche de adidasi.
31. Iti plac magazinele cu produse cosmetice? Calule, mananci ovaz? Lasa-ma acolo o zi si-o noapte si nu ma voi plange de foame/sete/somn/plictiseala!!!
32. Mergi la Cosmetic Company Outlet? Nu, dar poate voi merge vreodata.
33. Ai luat vreodata in considerare sa faci cursuri de machiaj? Da. Si chiar imi doream, facusem primul pas, dar era prea scump cu totul si-am renuntat.
34. Uneori esti stangace cand te machiezi? Nu. Am invatat de mica sa ma machiez, mama mi-a zis ca trebuie sa stiu singura sa ma machiez, sa-mi fac manichiura, parul etc. asa ca m-a invatat. Dar n-am avut voie sa ma machiez decat cand am intrat la facultate! Pana atunci, doar la zile de nastere si la bal.
35. Numeste o “crima” in ceea ce priveste machiajul. Machiajul gotic, machiajul stil „scapat in galeata cu farduri”, machiajul papagal.
36. Iti plac culorile aprinse sau cele neutre in ceea ce priveste machiajul ochilor cat si buzelor? Depinde de momentul zilei. In general la buze prefer culori cuminti, la ochi e diferenta. Pentru un machiaj de zi e suficient un fard neutru, un tus/creion si un rimel. Pentru seara merg culori mai indraznete, mai inchise, smokey eyes, depinde de tinuta si de eveniment.
37. Care celebritate are intotdeauna un machiaj impecabil? Jennifer Aniston (machiaj natural), Angelina Jolie (nu renunta la tus, luv her 4 that!), Nicole Kidman (aspect de papusa de portelan), Kylie Minogue (prospetime). Nu mai stiu… mai sunt sigur!
38. Daca ar trebui sa iesi din casa folosind un singur produs de machiaj care ar fi acela? Rimel.
39. Iesi din casa fara sa te machiezi? Extrem de rar. Si pana jos la paine daca ma duc, macar un pic, si tot ma aranjez.
40. Crezi ca arati bine si nemachiata? Da. Mi s-a spus de nenumarate ori. Nemachiata sunt la plaja sigur. Le-am surprins placut pe niste colege de serviciu cand m-au vazut nemachiata intr-o delegatie. Au zis ca arat foarte mica nemachiata. 😀
41. Din punctul tau de vedere, care e cel mai bun brand in materie de cosmetice? Nu am un brand preferat si nu sunt eu make-up guru sa pot da asemenea verdicte. Nu vreau sa se arunce cu rosii! 🙂
42. Ce crezi despre makeup? Este o arma imbatabila la indemana oricarei femei. Uneori transforma mai mult decat e cazul, si in bine, si in rau. Adica femeia machiata poate arata diva si dimineata sa te sperii cand o vezi in pat langa tine nemachiata. La fel cum o fata cu un ten dragut si trasaturi frumoase se transforma in ceva vulgar cand exagereaza cu machiajul. Machiajul e ca sarea in bucate, in cantitati corecte produce delicii, daca e prea mult, atunci e potroaca! Restul e cancan! 😛

Aceasta lepsuta mirobolanta o dau mai departe fiicelor mele, Crocoditza si Marmotica, mamicii mele, Erminusa, lui Honey, Ninei, mamica de gemene, Morenei, don’soarei Semafor, cocoanei cu paru’, ca ea cred ca se da cu pomezi mai speciale de are tenul ala frumos asa, si lui Anachen, sa vedem ce foloseste ea a la Deutschland! Spor fetelor!

aprilie 12, 2010

Mi-e dor…

  • de copilarie, sa ma joc afara cu copiii si sa n-am nicio grija, sa stau in bratele musafirilor, sa merg cu mama la serviciu si sa-mi spuna colegele ei ca seman perfect cu tata, sa mai am rolul principal la gradinita, pe care sa-l repet temeinic pentru serbare, sa merg la mamaie la tara si sa fac tot felul de trasnai
  • de scoala generala, cand mergeam in tabere si in fiecare weekend ajungeam in locuri frumoase, alaturi de colegi
  • sa calatoresc, sa ajung in locuri care sa ma lase muta de uimire
  • sa mai simt emotiile unui examen adevarat, cum a fost la bac, la admitere, la licenta, mi-e dor de adrenalina aia
  • de bunicul meu preferat, care mi-a deschis numeroase cai, mi-a indrumat pasii catre anumite lucruri, lasandu-ma pe mine sa aleg mai departe si care-mi povestea aventurile din armata
  • sa tai hartie si sa fac tot felul de nebunii colorate, sa ascut creioanele cu forma de octogon si fasiile alea sa le lipesc cu aracet, facand astfel flori in vaza… (mi se spunea Toaca-Hartie)
  • sa cos la masina asa cum m-a invatat bunica atunci cand am facut bonete la papusi, si-am dus si la gradinita si-am dat si celorlalte fetite
  • de vacanta de vara de 3 luni, cand ma plangeam ca ma plictisesc, dar apucam sa vad marea, sa merg intr-o tabara, sa ajung si la tara…
  • de prieteniile legate in tabere, de cele legate la mare in camping si de corespondenta pastrata chiar si acum (chiar, o s-o recitesc cu drag!)
  • sa merg la bal, nimic nu se compara cu febra cautarii rochiei potrivite, cu pregatirile… 🙂
  • de o anume persoana, pe care nu stiu cand si daca o voi mai revedea…
  • si cel mai dor imi e de soare! abia astept sa ma pot plange de cald! 😉

Gata cu melancoliile, sper sa fie o saptamana buna pentru toata lumea!

aprilie 9, 2010

Intre dragoste si ura

Ai simtit vreodata ca plutesti
Cand acea persoana te face s-o iubesti?
Ai simtit fluturi in stomac de emotie
Chiar de la prima sa aparitie?
Sa te sarute si sa-ti dea aripi
Sa-ti spuna „te ador” printre lacrimi
De fericire…
Spune-mi, ai simtit asa iubire?
Sa-i multumesti doar pentru faptul ca exista
Ca datorita ei zambesti si viata nu-ti mai e trista
Sa stii ca si cinci minute
Sunt sute de secunde…
Suficient pentru a visa
O iubire ca-n povesti si a spera
Ca viata ta va fi frumoasa
Fara stres si lipsita de angoasa…
Dar grijile si problemele umbresc fericirea
Oamenii rai stirbesc iubirea
Cu vorbe urate si nedrepte
Vrand a fi vorbe intelepte.
Te-ai simtit vreodata incoltit
De situatii ciudate si mintit?
Nevoit sa te complaci
In ceva ce te umple de draci?
Tarat in compromis…
Si speri ca e un vis
Din care vrei sa te trezesti
Si nu poti… parca plutesti
Intre iubire si ura
Intre aer si zgura
Si nu poti face nimic
Vrei liniste si macar un pic
De intelegere…
Dar te lovesti de ziduri
Te lupti si realizezi ca esti singur,
Singur intr-o mare de sentimente,
Singur si nu gasesti momente
Sa faci ordine in suflet…
Oare mai poti, dupa atata umblet?
Frustrari adunate, regrete incercate
Nu se duc asa peste noapte…
Tot ce poti sa faci e sa speri
Ca maine va fi mai bine decat ieri
Ca-ti vei gasi linistea
Si amintirile nu vor putea
Sa-ti faca rau…
Lasa-ti in inima o mica portita
Poate se va naste o noua dorinta
De a fi ce ai fost
De a simti ca ai un rost
Si dintre toate cel mai important este
Sa zambesti mereu
Pentru ca nu se stie cine se poate indragosti de zambetul tau
Si tot asa plutind intre dragoste si ura
Niciodata nu stii cand viata ia o turnura
Favorabila sau nu…
Tu doar… ramai TU…!!!

PS: alta poezie din 2006, care-mi place foarte!