Ce mai weekend!

Sa tot mai fie weekend-uri asa! Desi putin planificat,  a iesit super! Da, da, stiu acum sa-mi scoata ochii spontanii subliniind ca lucrurile neplanificate ies cel mai bine… bla, bla, bla…

Vineri a fost concertul pe care-l astept de ceva timp, Aerosmith. Mi-a placut la nebunieeeeeeeee! Steven Tyler e un tacanit, isi da si sufletul acolo pe scena, e un personaj colorat care fascineaza si hipnotizeaza facandu-te sa traiesti fiecare vers. M-a amuzat fantastic palaria animal print cu funda fuchsia, jobenul fuchsia, cand a ragait in microfon de-am zis ca n-are toate tiglele pe casa. A fost un show pe cinste! Au cantat melodiile consacrate… au stiut sa tina publicul in priza… am avut pielea de gaina mai tot timpul, am cantat din toti rarunchii, am fluierat ca pe stadion, intorcand priviri uimite in directia mea… au fost 2 ore superbe, am trait, am simtit si-am respirat muzica… iar omul asta canta live exact ca pe cd! Nu-mi venea sa cred, are o voce incredibila si canta niste inalte fara niciun stres! Si ii statea si parul excelent, suvite rasucite, un dezordonat controlat asa, iar adierea vantului (ce bine c-a fost racoare!) zici ca era un ventilator pus strategic acolo. Si am observat inca ceva, cred ca si-a facut un lifting ceva, pentru ca arata mult mai bine decat in multe alte clipuri si poze de pana acum, dar, la o adica, mi se pare normal!  A fost o seara ge-ni-a-la, iar eu am asistat la unul dintre cele mai tari concerte din viata mea!

Weekend-ul asta, din intamplare sau nu, coincidenta sau nu, m-am reintalnit cu o gramada de oameni, nici daca ne vorbeam nu reuseam performanta! Majoritatea mi-au smuls promisiunea ca ne intalnim, deci iar trebuie sa ma apuc sa planific si sa organizez, ca dac-am promis, am promis… sa vedem cum reusesc sa ma tin de tot!

Tot weekend-ul asta a fost weekend-ul revelatiilor si-al discutiilor misto, constructive, al polemicilor si-a lucrurilor de notat si tinut minte. Mi s-au lamurit niste lucruri mai vechi, mi s-au satisfacut niste curiozitati care m-au ros rau acum ceva timp, coincidentele si faptul ca lumea e mica s-au legat din nou… uuuuuu, nais! E asa bine cand stii lucruri, vorba ceea, informatia inseamna putere. Nu sunt eu genul care sa aplice asta, e suficient sa stiu pentru mine si pentru anumiti pitici de-ai mei de pe creier! Si da, eu cand spun ca stiu tot, nu mananc castane, atunci cand afirm asta, chiar stiu! Iar daca vreau sa aflu ceva, aflu, trebuie doar sa ma intereseze un pic. Mai devreme sau mai tarziu ma luminez, mi se confirma anumite feeling-uri… sau aflu fara sa vreau din discutii si coincidente!

Sambata a fost ziua curateniei, a prietenilor si-a discutiilor extra mextra interesante! Si mi-a placut tare, mai vreau! 🙂

Ieri a fost zi de leneveala, incheiata cu o seara foarte reusita, cu niste invataminte si cu zambete. Am fost cu Simona la „Sex and the City 2”. Inainte de film, m-am intalnit cu o gramada de lume, din fericire oameni pe care mi-a facut placere sa-i revad… chiar n-aveam chef sa zambesc fals si sa salut din complezenta. Asta e, nu stiu sa fiu ipocrita, diplomatia nu e punctul meu forte! Dar sa revenim la film! A fost super! Savuros, bine realizat, situatii si dialoguri haioase, a reliefat dilemele si imbinarea rolurilor unei femei, mult lux, tinute extravagante, pantofi de bagat unghia-n gat, karaoke memorabil, dupa parerea mea, mult mai bun decat prima parte! Si-am ras, si-am luat aminte, si iar s-au confirmat niste teorii cu privire la femei si barbati, m-am hlizit cand m-am regasit in Miranda, cea cu planificarea si cu informarea prealabila, am comentat, mi-am clatit retina cu niste bunaciuni de barbati 😀 as merge si eu in vacanta in asemenea loc, doar pentru clatit privirea si tot merita! 😛 Cel mai elocvent moment si confirmarea absoluta ca femeile sunt ghidate de emotional, se agita pentru banalitati, sufera de scenarita, iar barbatii sunt pragmatici, logici si calculati a fost o faza din film, pe care-am savurat-o secunda cu secunda: Carrie s-a intalnit cu vechea iubire, Aidan, din coincidenta, au hotarat sa ia cina si la sfarsitul serii se saruta. Carrie panicata le cere sfatul fetelor, pe care oricum nu le asculta si-l suna pe Mr Big sa-i spuna, ca doar fiind sot si sotie, nu exista secrete intre ei. Dupa ce o asculta atent ii spune „Carrie, sunt la birou”… apoi inchide. 😯 Tipic masculin! Deci… da! Filmul asta se savureaza cu fetele, dar il recomand si barbatilor destupati la minte, care vor sa mai inteleaga cate ceva din misterul numit „femeie”, pentru ca sunt multe faze demne de tinut minte!

Declar ca a fost un weekend reusit, cu evenimente frumoase, ore de nesomn, dar petrecute frumos, cu hlizeala, cu maxime, cu ceva somn recuperat in timpul zilei… cu de toate! Saptamana asta sper sa fie la fel de interesanta!