Beauty session

Eu sunt copil cuminte, dar tot mai incalt din cand in cand cate-o pedeapsa! Asa, preventiv! De data asta m-a tras de ciuf Nina, care ma pune sa dau din casa, adicatelea sa povestesc ce fac eu de sunt asa de draguta 😳 (a se vedea si modesta 😆 ). Deci, cand vine vorba de ritualul de ingrijire si infrumusetare, sunt campioana! Nu la viteza, ci dimpotriva, pentru ca atunci cand am timp si chef sesiunea poate dura o intreaga zi.

Dar sa incepem cu inceputul. Dimineata cu ochii carpiti, ma spal pe dinti, imi fac un dus si ma dau cu crema pe fata. Dupa ce ma imbrac, ma machiez si aici ingredientele de baza sunt tusul si rimelul. Bineinteles ca mai bag si o pudra, un fard de obraz, un gloss. Cand sunt multumita, trec la partea cea mai dureroasa, parul. Pe care, acum pe timp de vara il rezolv rapid, o coada de cal si aia e. Dar si asa, tot bag in el ceva spuma si fixativ (am un par fin si moale care sta numai cum vrea el). Vara n-am breton, ca nu-l suport, dar cand e rece mi-l refac.

In timpul zilei rar ma dau cu gloss dupa ce mi s-a dus cel aplicat dimineata. Ma mai dau din cand in cand cu crema de maini.

Seara, daca am fost la sala, direct in baie ma opresc, asta dupa ce deja am mai facut un dus la sala. Am gel de dus de la Dove, ala crema, e minunat, am sampoane potrivite pentru parul meu matza, dar si impotriva caderii parului (trebuie sa invat sa fiu ma nesi, sa nu ma mai stresez, ca de ala asta mi se trage in primul rand) si, dupa ce termin partea de curatare, sunt alt om. Si ma spal si pe dinti! De obicei, demachierea se face cu apa si solutie de spalat pe fata, apoi pe o discheta demachianta pun niste crema minune de la Farmec, are si niste tonic si intr-un final, pentru ca am tenul uscat, aplic o crema regeneranta de noapte. Inca n-am nevoie de crema de ochi, ma conserv bine deocamdata!

Dupa toata nebunia asta, ma dau cu crema de corp tonifianta, daca mai am chef, pun si Relax&Tone-ul in miscare si cam aia e.

In weekend, la toate astea se adauga epilat, pensat, manichiura si pedichiura, mi-a spus mie mama cand eram a 7-a ca o femeie se vede cat de (ne)ingrijita e dupa unghii, de atunci am bagat la cap si actionez in consecinta… eventual mai pun si o masca de par, o masca de fata, pe langa crema de corp, dau cu crema anticelulitica, mai dau cu crema emolienta de talpi… ehe… o gramada de pomezi! 😛

Imi face o placere nebuna sa am timp pentru mine sa ma lafai si sa ma lungesc cu beauty session-ul toata ziua, sunt cunoscuta pentru asta deja, si chiar daca sunt o invartita, rezultatul final e satisfacator, chiar si pentru mine, carcotasa carcotaselor. Si nu, nu folosesc produse care costa cat un salariu, multe chestii pleaca de la autosugestie, daca genetica ajuta, cu atat mai bine, mai trebuie ceva indemanare, simt estetic si stil si… there comes the diva in you! 😉

Saptamana ce-a trecut

A fost o saptamana cel putin interesanta, dar cum mi-am dorit. O saptamana plina de evenimente, vesti bune, oameni frumosi si dragi, zambete si voie buna, prieteni, planuri si lucruri indeplinite.

Luni mi-am revenit dupa weekend visand in continuare la locurile exotice de care m-am bucurat doar doua zile, nici macar alea ca lumea.

Marti am primit o veste excelenta, a nascut Iulia, o prietena de familie si am fost extrem de incantata ca am si vazut o pozuta cu bebe. Gata, acum mai am doi baietei pe drum, Alinuta in august si Luiza in noiembrie. Si da, Luiza pana la urma va avea baietel, e sigur 100%!

Miercuri n-a fost o zi buna pentru stiinta, data fiind nebunia cu cardul.

Joi a continuat nebunia, pentru ca Sburlea m-a luat ca din oala, anuntandu-ma ca seara ne vedem cu Anachen si alti cativa gunoieri… si nu stiu de ce, eram convinsa ca trebuia vinerea. Si ne-am vazut, si ne-am pupat, si am ras, am povestit si ne-am bucurat de revedere. si am reusit sa fac si ce-mi propusesem cu o zi inainte de ratasem. Si, cum dorintele mele banale devin realitate la ceva timp dupa ce le exprim, pac! primesc telefon… inca o veste… se face karaoke la BlaBla si eram invitata. Daaaaaaaaaa, cu mare drag! 🙂

Iar vineri m-am clubarit, dar intr-un mod foarte inedit. Adica pe stilul amestecat ciorbele, astfel ca am iesit cu colegi de liceu, cu prieteni de-ai prietenilor, cu colega de banca, plus amici cu care ies si ieseam inca de pe vremea facultatii. A fost distractie mare, dar si mai mare a fost sambata cand am golanit prin doua cluburi. Am fost la Turabo si la vestitul/a Le Gaga. Trebuia sa iau o piatra in gura, fu prima data… 😛 Si am fost impresionata placut, misto atmosfera, super misto muzica! Am fost cuminte, am fost sofer, deci n-am baut, dar am dansat de mi-am rupt talpile. Si am revazut niste oameni cu care mi-a facut placere sa ma revad, am ras de m-a durut burta! Pacat ca ieri a fost innorat si s-a ratat piscina…

Si imi pare rau ca am uitat replicile spirituale pe care le-am auzit tot weekend-ul, au fost prea multe, trebuia sa le notez atunci imediat. E greu sa uit apelativul „Puiu'” dintre John si Patrick, la fel ca si „ai mancat radio” al lui Marke. 😆 Se pare ca eu cam mananc radio pe paine, ca cica vorbesc mult si filosofez la fel de mult. Bine, dar chiar spun niste adevaruri, pana acum nu mi s-a intamplat sa mi se spuna ca vorbesc mult si prost, ba dimpotriva!

Si am mai pus tara la cale, imi inchei socotelile cu jobul pentru ca voi pleca in concediu, in doua etape, mai am de rezolvat chestii, dar clar mai vreau saptamani ca cea care-a trecut si mai ales weekend-uri!

PS: La multi ani Carmen, Dani si Vlad pentru ieri! La multi ani, Sburlitule, pentru azi!

Definitia dragostei…

Doi oameni care se simt bine si sunt fericiti

Singuri…

ALEG sa fie impliniti

Fiind impreuna, ca le e mai bine asa

Nu doar pentru ca au nevoie de ceva

Sau de cineva… sa fie aproape

Sa sopteasca-n noapte”Te iubesc!”…

Cand esti trist, devine grotesc

Si doare…

Sa fii dependent emotional… oare?

Iubirea e un inger fara aripi

Te ridica, te inalta si te lasa sa cazi…

Plutesti in deriva… si tipi

Dupa ajutor, dar totu-i mut

Totul e pustiu si ti s-a parut

Ca a fost candva un inceput… frumos…

Ingerul cazut e scrum…

Il cauti prin nori de fum,

Dar prea tarziu…

Speranta moare ultima… dar moare in chinuri

Odata cu ea murim si noi… singuri…

Versuri tot din 2006, cam emo, ce-i drept, dar nu prea departe de adevar! Asa am simtit atunci cand le-am scris, stiu ca rima e cam alba, dar asa au iesit… si cred ca multi se vor regasi aici…

Ametita rau

De obicei sunt organizata si am memorie buna, dar cateodata se intampla s-o comit intr-un mod colosal. Cam asa a fost ieri, iar Murphy s-a amuzat copios.

Deeeeeeeci, cum eu sunt mama planurilor si a organizarii, m-am gandit ca imi pot lua o mica pauza de la job, intre niste ore mai lancezitoare si sa profit de faptul ca am mai tot aproape si sa impusc niste iepuri. Adica sa ma duc sa bag benzina, apoi sa duc masina la spalat si intre timp sa-mi fac si o mica aprovizionare de la Kaufland. Zis si facut! Ajung la benzinarie, bag benzina si apoi scot portofelul sa ma duc sa platesc. Cu cardul, ofcors! Si… surprizaaaaaaaaaa! 😯 Exact cardul ALA nu era in portofel, in rest aveam toate plasticele din lume! Ce ma fac, ca ma fac?! Basca, ramasesem in pom si cu telefonul! Oh, yeah! Ma si vedeam incatusata…

Si merg si le explic oamenilor ca mi-am uitat cardul acasa, dar ca merg pana la birou sa iau bani si ma intorc in 10 minute. Nenea de la casa m-a privit suspicios, mi-a cerut buletinul si m-a mai intrebat de vreo cateva ori daca ma intorc. Am ajuns la birou, m-a salvat contabilul, am fugit inapoi si-am platit.

In rest, s-au dus planurile mele! Si acum panica… si acum frustrare… unde e cardul?! Ada, adu-ti aminte ce ai facut cu el, cand l-ai folosit ultima data? Eu nu prea pierd chestii de-astea, deci ori e pus bine, ori e ratacit si-l gasesc cine stie cand, ori mi l-a furat cineva. Si stau si ma gandesc… evrika, e in geanta aia gri! Si asa a fost! A nu se face asa!!!

Pe langa toate astea, caldura imi da „fiori”. Prin aerul ala conditionat, mama lui! Ieri, cu agitatia si du-te vino-ul ala… am tot iesit afara, am intrat in cladire. La mine in birou e o temperatura ok, dau drumul la aere in alte incaperi si las usile deschise, ajunge si la mine, dar nu ma vajaie de cap. Cand ies din birou, pe hol, e brusc innabusitor. Merg spre receptie si e din nou racoare, spre cam frig pentru gusturile mele. Cand ies afara, ma paleste din toate partile caldura… care e a naibii de umeda, spre deosebire de alti ani (cam asa era in State acum 10 ani cand am fost). Iar trecerea asta brusca mi-a afectat ieri capatana, mi-am simtit deranjate toate sinusurile, le-am simtit ca exista si ca-mi bat in teava. cica le-am sensibilizat si de la faptul ca mai plec vara cu parul ud pe afara, asa zice mama… bine, incerc sa fiu cuminte! 😀 Desi nu prea cred ca o sa-mi reuseasca figura. 😛

Totusi, voi sa nu faceti ca mine si, cand plecati de acasa, sa aveti parul uscat, bani cash si toate cardurile, plus baterie la telefon!!!

Am fost in rai!

Chiar daca eu insist spunand ca toantele nu merg in rai, uite ca toanta aici de fata a fost! Ce-i drept, doar doua zile, dar se pun si astea, nu?! Si, si, si… mi-am promis ca ma voi intoarce pentru o vacanta acolo!

Deeeeeeeeeeci, s-o luam cu inceputul, facand un mic rezumat al zilelor pana la partea cu raiul. Weekend-ul trecut (nu asta care tocmai s-a incheiat, celalalt) mi-a fost unul agitat, agitatie interioara, ganduri, scenarita, nervi, dezamagire, telefoane care suna a la long, ganduri imprastiate de am trecut vreo 3 semafoare pe galben in drum spre petrecerea lui Cip. Care, bai za uei, a fost una draguta, dar nu s-a comparat cu ce a fost pana acum… poate datorita invitatilor, datorita schimbarilor din ultimul timp (nu dau detalii, ca sa nu-mi iau injuraturi), dar stiu sigur ca mi-a facut placere sa revad cativa oameni si sa povestim, apoi am facut planuri de ieseala seara la club. Planuri de care m-am tinut, avand totodata grija sa nu uit si de promisiunea facuta vara-mii, cum ca mergem la Chicane. In deschidere si dupa a fost Vania, care a fost genial si am ajuns acasa dimineata… devreme! 😛

Si, cum era vorba sa plec in delegatie de saptamana trecuta, dar s-a schimbat schimbarea, luni am stat pana la 8 seara la birou sa ne lamurim cu deplasarea asta. Asa ca marti dimineata eram in aeroport cu destinatia Antalya, via Istanbul. Misiunea era sa ma intalnesc cu colega mea de acolo si cu cei de la agentia de turism locala, sa vizitam niste hoteluri, pentru a oferi un feedback realist si obiectiv despre optiunile pentru congresul din septembrie. Si, de saptamana trecuta cand am primit variantele, din care am ales trei, mi-am dorit sa stau la hotelul care mi-a intors metafizicul pe dos numai cand am vazut site-ul, la Adam& Eve. Si ghici… acolo am stat! 😀

M-a cam indispus faptul ca mi-a intarziat zborul de la Istanbul-Antalya vreo ora si jumatate, de am ajuns si mai tarziu la hotel, dar nu depindea de mine. Cand am ajuns, ne-am primit camerele si am stabilit ca ne vedem mai tarziu, sa mergem la cina, apoi aveam intalnire cu cei de la agentie. Si cand am ajuns in camera… AU EM GI!!! Arata ca in pozele de pe site, camera imensa, totul numai oglinzi si alb… m-am jucat cu telecomanda oblonului, cu cea de lumini, aveam o priveliste de vis de la balcon, am filmat, eram ca un copil intr-un parc de distractii. Si bineinteles, ce m-a dat gata a fost barul ala imens, cu tavanul ala cu bucati de oglinda, pomii cu meri cubici, piscina aia uriasa, cu paturile alea pe margine unde stateai pur si simplu sa baltesti… atmosfera, conceptul… totul a fost superb! Si… I had my own angel! 😀 Bine, puteau sa-mi dea si mie un baiet cu aspect exotic, dar na… cate fitze sa mai fac?! 😛

Mancarea e super, serviciile la fel, cei de la agentie niste draguti si amabili… daaaaaaaaar, nu mi-a placut discoteca lor indoor, nu ca aspect, ci ca atmosfera si mai ales ca muzica, nu mi-a mai placut ca erau o gramada de pitipoance rusoaice cu sponsorii dupa ele, exact tiparul pe care-l vedem si aici, si nu mi-a mai placut ca am stat putin, doar 2 nopti, dintre care una singura cuc.

Vizitele la hoteluri s-au desfasurat ok, adica am inceput cu cel la care am stat, normal. Dupa ce am facut turul salilor de conferinte, am vazut camerele superioare, family suite-urile si apartamentele prezidentiale… au, mama! Cand am vazut sauna in camera, bar, jacuzzi, pat de 5×5 m… n-am putut sa am gandesc decat la destrabalari si orgii, petreceri private, care trebuiesc sa ramana asa, private! 😳 Am ramas marcata, inca sunt, mai vreau, mai trebuie neaparat sa ajung acolo, desi e scump ca naiba, sigur imi voi face o vacanta!

Al doilea hotel vazut a fost Rixos Premium. Mi-a placut foarte mult, pentru ca era foarte luxos, clasic, spectaculos, foarte aproape de plaja, avea un spa genial, multe facilitati, se mula foarte bine pe ideile noastre de congres si aveau o mancare… mmmmmmmmm! Seful a ordonat ca daca e nevoie, sa mancam si de 5 ori pe zi, daca ne invita, sa nu refuzam, pentru ca trebuie sa vedem tot si sa testam tot ce are oferit mai bun hotelul, pentru a ne crea o imagine de ansamblu cat mai conturata. Am mancat o salata de fructe de mare extrem de buna si am fost impresionata ca avea bufet special pentru cei care tineau diete. Dar, sa fim seriosi, mergi in vacanta, intr-un loc asa… si tii dieta? No fuckin’ way! Si, cum nu mancasem pepene pe anul asta, am bagat din greu acolo! 😀

Cel de-al treilea, si ultimul hotel vazut a fost Susesi. Un hotel intre cele doua ca stil, o imbinare de clasic cu modern, o imensitate care aduna tot ce vrei si ce nu vrei sub acoperisul sau, un hotel potrivit si pentru vacante, si pentru congrese. Mi-a placut design-ul, mi-au placut camerele superioare, privelistea de pe balcon, fantanile arteziene, sculpturile in pepeni si dovleci, dar si primirea si suvenirurile capatate. Am primit pixuri, ochisor de-ala anti-deochi si bloc notes. 🙂 Ei chiar sunt superstitiosi, ochiul ala l-am vazut peste tot. Si am mai aflat o superstitie draguta: daca intalnesti doua persoane cu acelasi nume, te asezi intre ele si iti pui o dorinta, cica se implineste. Asa mi-au zis cand am vizitat Rixos si reprezentanta hotelului avea acelasi nume cu colega mea, asa ca m-am asezat intre ele si mi-am pus o dorinta. 😀

Intorsi la Adam &Eve, am stat la un ceai turcesc si-am tras concluziile de peste zi, am mai povestit si-am stat cu colega si cei de la agentie pana cand au plecat la aeroport, ca aveau zbor spre Istanbul in seara aia. Ceea ce insemna ca eu ramaneam copilul nimanui. Noroc cu hotelurile astea, ca sunt destepte si au diverse programe in fiecare seara. Asa ca am profitat de ce-a ramas din seara si m-am plimbat pe plaja facand poze la asfintit si apoi m-am facut o floricica si, dupa ce am fost la cina si am cumparat magneti, am fost la barul ala imens, unde avea loc o prezentare de moda. Mi-a placut atmosfera, mi-am savurat Mojito-ul cu multa gheata, am facut o gramada de poze, am concluzionat ca si rusoaicele sunt frumoase, nu numai romancele, dar mi-am promis ca eu nu voi purta niciodata ce-am vazut la prezentarea aia. Culmea, aici la prezentare DJ-ul a pus muzica excelenta, spre deosebire de club, unde iar s-a stricat. Asa ca dupa o tura prin club, am aterizat fix in camera, nani.

Pentru ca a doua zi m-am trezit devreme si am fost la piscina, la piscina aia mare… si am savurat maxim ora aia stata acolo. Apoi a trebuit sa plec. Cu maaaaaaaaaaaaare regret! Si mi-am promis ca ma voi intoarce, dar insotita, pentru o vacanta romanticoasa si de neuitat! Si acum poze, sa va mai imbolnavesc si pe voi, nu numai eu sa visez cu ochii deschisi! 😀

Leapsa cu desktop

Pentru ca n-am mai scris de o saptamana, m-a pedepsit vulpita mea preferata cu o leapsa light, asa, de weekend. Ar trebui sa postez aici pozili care-mi troneaza pe desktop, adica imaginea de fundal, care-mi mai reduce stresul, nervii si alte bazdaganii. Uochei… eu cum sunt fan caldura, canicula, cuptor… am pe desktop, pe ambele amandoua (vorba a la Simo) calculatoarele, birou si laptop, poze cu mare soare, care-mi inspira relaxare si vacanta.

Deci, poza de pe laptop e asta:

Imi place de mor, mi-as pune un sezlong acolo si as staaaaaaaa… numai la plaja, ca plosnita la soare! 😀

Imaginea de pe desktop-ul de la serviciu este una din cele standard din Windows, cea numita Azul, cu insula cu palmieri si apa aia incredibil de albastra, promit sa fac luni print screen si s-o postez! 🙂

Tare as vrea ca aceasta leapsa sa mearga la Varutza, ca ea face si are niste poze de sta matzu-n coada, la Lorena si la cei doi meri, sunt tare curioasa ce imagine de fundal au pe calculatoare!

Weekend frumos!

LE: birou…

Diverse… despre relatii

Dupa cum mi-am mai expus pe aici nebuniile, frustrarile, principiile si alte idei crete, mi-am asumat rosiile si ouale aruncate (omleta a iesit buna)… am de gand sa continui asa! Si, cum am mai observat una-alta in jurul meu, am de gand sa vorbesc in acest articol despre relatii.

O relatie implica doi oameni, da?! Care sunt egali, au ales sa fie impreuna, se respecta, comunica si le face placere sa fie unul in compania celulalt. Zic bine? Ok! Pai si atunci de ce-mi aud mie urechile numai faze aiurea, prostesti, copilaresti, orgolii nemasurate, stres, nervi etc. ??? Crizati exista si de-o parte si de alta, nu mi-e rusine cu niciunii! Dar nu-i inteleg! Ok, inteleg ca unul e mai puternic si unul mai slab, ca rolurile astea se mai schimba, ca lucrurile se compenseaza in general… dar asta de ce trebuie dusa la extrem? De ce unul comanda si celelalt executa? Unde e respectul, unde e iubirea, unde e placerea, unde sunt fluturasii din stomac atunci cand esti cu persoana respectiva?

Da, de acord, iubirea se duce in timp, nu vine cu timpul, dar, daca la inceput nu e de vis si ceva scartaie, de ce se continua, de ce nu se taie raul din radacina? Poate din lasitate sau poate sunt multi alti factori mai palpabili (materiali) pe care eu, din lumea mea roz, nu-i percep ca atare si nu le dau atentie. Totusi, vreau sa cred ca nu am luat-o razna si ca mai sunt oameni normali la cap din punctul asta de vedere.

S-o luam usor si treptat: omul e o fiinta sociala, are nevoie de comunicare ca de aer, asta-l ajuta sa isi deschida mintea, sufletul, ochii, sa treaca peste propriile obstacole si sa se exprime. Boooooon! Ei bine, atunci cand omul asta da peste ceea ce crede ca este/va fi jumatatea lui, de ce nu mai poate face asta? De ce „VEZI CA” devine „POT SA”? De ce ne temem? De singuratate? Poate… dar poate-i mai bine decat cu stresul pe cap!

Fiind o chestie reciproca, o relatie trebuie sa fie ceva frumos, sa fie placere, nu obligatie… ai langa tine un egal, un om drag… nu ti-ai cumparat un obiect de care poti dispune dupa bunul plac! Omul ala are si el suflet, ratiune, vointa si probabil asta te-a atras la el… de ce-ai vrea sa-l schimbi, sa-l transformi in ceea ce nu e, ca mai apoi nemultumitul sa fii tot tu?! N-ar fi mai frumos sa tratezi persoana de langa tine asa cum ti-ar placea tie sa fii tratat? Sa aiba libertate de decizie si momentele petrecute impreuna sa fie mai frumoase?!

Stilul de frati siamezi ma dispera. Poate e ok pentru o perioada, dar dupa aia te plictisesti. Asa e omul, e ca un copil care, daca s-a jucat prea mult cu o jucarie, o gaseste neinteresanta si, cand vede alta, se da cu fundul de pamant urland c-o vrea. Asta se aplica si aici. Daca e totul prea brusc, prea pe tava, prea, prea, prea… se duce naibii tot! De ce sa-l chinui la un film lacrimogen daca el si-a exprimat dorinta sa iasa cu baietii la o bere? Foarte bine, ai timp pentru tine, poti face mani-pedi, iti poti face beuty session-ul fara sa ai stresul ca poate intra peste tine in baie cand te epilezi, de exemplu. El chiar nu trebuie sa vada toate etapele transformarii tale din ratusca cea urata in lebada, el trebuie sa vada rezultatul final! Da, e ok sa te vada cum iti tragi o periuta de rimel peste ochi, cum te dai cu gloss/ruj (n-am inteles niciodata de ce chestia asta le starneste fantezii unora), dar nu-i cazul sa-l sperii cu masca ta de fata verde sau cu alte „instrumente de tortura”.

Stiu ca poate suna cliseistic dar increderea, comunicarea si respectul sunt celelalte elemente importante intr-o relatie, pe langa chimia de rigoare, pentru ca, repet, reactia chimica (ca la scoala) are o anumita durata de timp, ce rezulta dupa conteaza!

Cum ar fi  sa te faca sa te simti aiurea pentru ca trebuie sa pleci intr-o delegatie? Si sa-ti dea idei cum sa-i vrajesti pe cei de la munca astfel incat sa-l/o iei cu tine? Naspa! Si cand refuzi, sa-ti spuna ca nu-ti pasa si ca nu vrei?! Sau daca e foarte clar ca la petrecerea firmei se merge fara jumatati, sa faca scandal, sa-ti spuna ca nu pleci singur/a. Aplicabil si la reuniune de clasa, la intalniri cu prieteni vechi etc. La fel, ii detest pe cei care vor cu orice pret sa domine. Sunt multi barbati care-si iau langa ei femei fara personalitate, care sa-i divinizeze si ei sa se simta buricul pamantului (si revenim la relatia stapan-sclav de care pomeneam mai devreme), si sunt femei care-si iau catelusi. Nu, nu, nu, asa nu!!! Ah, pai cand am vazut-o pe fata aia cu noi la masa ca zicea ca e foarte obosita si-ar bea un Red Bull, si al ei izbit a facut din cap semn ca nu, ea „hai, te rog”… mi-a crescut tensiunea instant! (faza vazuta anul trecut)

Asa ca, de-asta zic, daca fluturasii se pierd in timp, nu trebuie sa se piarda respectul, consideratia si zambetul, multumirea ca ai langa tine un om de calitate si aprecierea acestui lucru. Probabil de-aia imi zicea mama inca din adolescenta ca, daca prietenul ma lasa in casa in weekend si nu iesim, e ceva in neregula. Hmmm… chestie verificata! Si inca o chestie verificata pe majoritatea cuplurilor din jur… daca trec 3 ani de relatie si nu se trece la next level (logodna, casatorie, mutat impreuna, copil… whatever, intr-o ordine aleatorie), e pierdere de timp, boala lunga, moarte sigura… neeeeeeeext! Intr-adevar trecerea la next level nu-ti garanteaza fericirea sau viata sentimentala tihnita, dar e o schimbare, e o alta asumare de responsabilitati, pe limba mea, alta mancare de peste.

Chiar nu ma intereseaza daca ma va boscorodi lumea, chiar nu ma intereseaza ca probabil par un pic misogina, dar, de cele mai multe ori, stresul psihic il provoaca femeile intr-o relatie… pentru ca, na, femeia face si desface… de-aia trebuie sa gandim ca barbatii pentru a ne fi bine! Scenarita trebuie omorata din fasa si… cum spunea un clasic in viata, am notat si-am bagat la cap chestia asta 😉 … femeile nu trebuiesc intelese, ele trebuiesc iubite, barbatii trebuiesc intelesi!

Deci… pe langa potriveala/chimie/atractie si cum s-o mai numi… comunicare, rabdare, intelegere si respect! Am zis!

Ordine prin amintiri

Dupa multe insistente, amanari din partea mea si amenintari din partea alor mei „daca nu le triezi, ti le arunc pe toate„, mi-am facut timp si-am facut ordine in lucrurile din fosta mea camera. Am adunat de-a lungul timpului toate nebuniile si mi-a fost greu sa ma despart de unele, la fel cum mi-a fost floare la ureche sa renunt la altele.

A trebuit sa trec peste teancuri de cursuri, agende, agendute, foi, foite, scrisori, poezii, caiete… au fost atatea care m-au facut za zambesc instant… imi sunt atat de dragi… si n-am putut sa renunt. Ai mei probabil ca se gandeau ca face bani frati-miu de-un cico ducandu-mi toate hartoagele la maculatura. Las’ ca de restul de jumatate de cico ii dau eu bani! 🙂

Am gasit caietul de cantece de la Palatul Copiilor, poezii scrise prin toate agendele, ale mele, ale colegilor, cugetari furate, desene, liste de invitati la ziua mea, de bagaje pentru plecat pe cine stie unde, ganduri de-ale mele scrise pe foi volante, numere de telefon, poze adunate in timp, corespondenta cu prietenii, felicitari primite, carnetelul de urari de la sfarsitul liceului, jurnalele mele… wow, atatia ani adunati pe petice de hartie…!!!

Asa ca m-am hotarat, pe langa manualele de la facultate, am pastrat si cursurile, ca poate i-or trebui lu’ copilu’ mai incolo, cutia cu poze am luat-o, trebuie sa intru in ele sa le sortez cat de cat cronologic, abia astept, probabil fiecare imagine imi va trezi cate o amintire; iar jurnalele… nici nu-mi vine sa cred cate pagini am umplut… am inceput sa scriu prin ’96 si am descoperit ca m-am oprit din scris pe la sfarsitul lui 2004, in ultimul an de facultate. Mor de curiozitate… le voi lua la recitit, de la cap la coada, probabil voi rade de ma voi prapadi, probabil imi voi mai aduce aminte, ma voi amuza de banalitatile care mi se pareau atunci importante si-mi voi revedea o parte din evolutie. Am gasit pe niste foi cateva ganduri pe care chiar ma gandeam sa le scriu aici, merita citite. Sunt convinsa ca, pe masura ce voi reciti, voi avea parte de surprize, de amintiri rascolite, de stari de melancolie… dar sunt amintirile mele si tin la ele, sunt parte din mine si imi exerseaza memoria!

Voi cand ati deschis ultima oara cufarul cu amintiri… si ce efecte ati simtit?

O nunta frumoasa

In acest frumos weekend presarat cu ploaie fix cand nu trebuia, am fost la nunta unui fost coleg de facultate, totodata si de liceu si mi-a placut foarte. Despre el am mai povestit aici si aici, ne leaga amintiri incepand dintr-a noua, tabere, petreceri, proiecte (numai eu stiu cat am muncit) si cand mi-a spus ca se insoara, m-am bucurat pentru el, iar invitatia la nunta a fost o surpriza placuta si m-am dus cu drag.

Asa ca iacata-ma-s sambata aranjata ca o floricica solicitandu-l pe tata sa ma arunce din masina la petrecere, ca n-aveam pe unde sa parchez si vroiam sa beau si eu ceva alcoolizat. Am ajuns la nunta odata cu ploaia, nu mi-am stricat machiaj sau coafura, i-am fentat pe miri intrand prin spate, am ciocnit sampanie, ne-am pupat, i-am felicitat… si nu am putut sa nu-i spun Otiliei cat de frumoasa era! Mi-a placut rochia la nebunie! Am pozat-o de cate ori am avut ocazia.

„Campul de lupta” a fost sala mare de la CCA, locul unde-am avut noi balul la final de facultate. Uof, alte amintiri frumoase! Initial eram asezata la o masa mica si retrasa, cu Razvan, colegu’ cu moastele si alte doua colege de liceu, dar s-a schimbat schimbarea si-am ajuns la o masa mare, alaturi de colegi de liceu. M-am simtit in elementul meu, mi-a facut placere sa-i revad pe toti, am depanat amintiri, am povestit, ne-am pozat, am pus tara la cale, ne-am hlizit, ne-am bucurat ca nu ne-am mai adunat in formatia asta de ani buni, am dansat pana nu mi-am mai simtit talpile… a fost o nunta wow!

Pe langa atmosfera, dans, voie buna, a trebuit sa-mi respect traditia initiata acum niste ani, cea cu furatul mirelui. 🙂 Dar, nu stiu cum se face, ca am fost luata pe sus si cand s-a furat mireasa. Am participat la negocieri si-a iesit ca Plutto trebuie sa dea o sticla de whisky, sa danseze salsa si sa-i faca o delcaratie Otiliei. S-a descurcat de minune, aveam emotii la salsa aia, desi n-ar fi trebuit, ca ne-au surprins placut pe toti cu dansul de inceput, unde-au avut o intreaga coregrafie si ne-au lasat cu gura cascata! Cine il stie pe Plutto intelege uimirea noastra. Oricum, nesuferitii astia toata seara au facut misto de el, din „Mirel” si „Miresel” nu l-au scos! 😆

Si, cum ziceam, l-am furat si pe Plutto. Oricum, l-am anuntat sa stie, sa nu faca vreo faza, i-am explicat ca la cate proiecte am facut pentru el, ar fi culmea sa nu ma lase sa-mi fac damblaua! 😛 Si l-am dus aproape, unde-am dus-o si pe Oti, pe bancuta in fata la Odeon. Deh, daca mai toti eram fara masini… unde sa fugim?! Bine ca n-au fost ursuzi sa se supere si nici noi n-am exagerat cu timpul de rapire. Asa, toata lumea a fost foarte multumita, iar chestia asta a avut efectul scontat si anume sa ne amuzam. Iar cererea mirelui pentru a se intoarce a fost ca mireasa impreuna cu fetele sa danseze Pinguinul. Da, ce rau mi-a parut! 😛

La aruncatul buchetului ne-a aliniat Otilia ca la armata, s-a intors cu spatele si l-a aruncat… fix pe directia mea… mi-a udat rochia si l-am prins undeva prin dreptul genunchilor, reactii lente, dom’le! Deci pot spune ca macar o data-n viata am prins si eu buchetul! Si mi-au pus voalul pe cap, toata lumea care cu felicitari, care cu urari, care cu misto-uri… pfuai! Chiar am intrebat daca era planificat ceva cu buchetul ca sa stiu cine ma injura, se pare ca de data asta am avut noroc. Jartiera a prins-o un fost coleg, si-a pus-o bentita si asa a plecat de la nunta. Am stat ceva cu voalul ala… Oti, esti o eroina, e stresant, simti ca ai un par luuuuung si enervant care-ti tine de cald.

Bineinteles ca am plecat printre ultimii, asta pentru ca m-am simtit tare bine, iar nunta a fost un succes si sunt convinsa ca toti ne vom aminti cu placere! Si punand tara la cale, am stabilit ca impreuna cu un coleg si-o colega, vom organiza la anul intalnirea de 10 ani de la absolvirea liceului! Doamne, ce trece vremea! Dar e datoria noastra sa ne face viata frumoasa, nu?! Si sa zambim cat mai mult, sa avem motive s-o facem si sa avem amintiri de neuitat! Am zis!

Casa de piatra Otilia si Radu!!! 🙂

Cuvinte cheie de gugaleala XXVI

Mi-era dor de gugalitorii mei. Subiectele niciodata nu se termina, nici ale mele de scris, dar mai ales ale lor de cautat! Enjoy!

pantofi dezlipiti- ghinion sau noroc? – nu stiu superstitia asta, dar cred ca un cizmar ti-ar rezolva dilema

ce nebunii sa fac la tabara? – hai maaaaaaaaa, cum sa nu stii? de-alea cu pasta de dinti pe clanta usii, infasurat in hartie igienica, machiat si facut unghii in somn… si mai sunt garla!

poze dono si sburlea – nu cred ca au vreo poza impreuna, succes la cautari

santaj liniste si ura – ca sa ai liniste il/o santajezi ca-l/o parasesti si el/ea te uraste pentru ca cedeaza santajului 😛

la multi ani 29 – ehe… mai e pana atunci!

ahtiata dupa bronz – nu chiar… doar fan bronz natural

de la caldura baiatu meu face brobonele – du-l la pediatru, lasa gugaleala!

cum deosebesc motanul de pisica – motanul are ceva ce n-are pisica si invers, d’oh!!! 😆

barbatul fecioara nu ma baga in seama – nu te plange!

o dau maica da cine tine curca – ce dai, maica?! si ce rol joaca in toate astea curca? 😯

cum cuceresti un leu insurat cu alta? – hai sa te dezamagesc, s-ar putea sa nu reusesti, leii sunt loiali, asa am citit eu

cat e masa in cuando – mica… 50 x 50 … cm

cu dansa in transa – ei bine, nu stiu cine este dansa asta, dar daca e in transa, inseamna ca ai vrajit-o bine 😛

calendarul cand poti sa mergi la peste – nu mi se pare pont sa stai c-un bat in balta sa astepti pestele sa se agate in undita, deci n-am calendar

femei goale se pupa cu barbati – pai se pupa si goale si imbracate… cred

de ce nu ne plac scorpionii – pai si ce cauti aici?!

femei sexuale – da, adejectiv mai bun nici macar eu nu puteam gasi

arza-i-ar focul gheenei – uuuuuuuuuuu, suna periculos

cuvinte cheie pentru oamenii curiosi – aveeeeeeem, o gramada, de-aia am ajuns la episodul de azi

daca iti rupi gatu nu mai mergi – Doamne fereste!

barbati negrii sexi – stiu eu unul, da’ nu zic! 😳

camera de incapcanare – o fi o camera plina de capcane… astept poze

la un gratar ce merge de incaltat – incaltaminte, zic!

nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu nu – ok, ok, am inteles, nu trebuie sa-mi repeti!

cat costa un bax de prezervative – habar nu stiu

poze cu sepie de mare negatita – n-am, am doar cu sepie de munte!

striptis la textil – da, corect exista mai multe stiluri de striptis, la textil, la bara…

se poate recumpara nr de telefon pierdut – da, suna-ti operatorul pentru detalii

www.thoughtsbyada.com – coming soon, ca la filme!

puiul de gaina tuseste – de cascat stiam, de tusit acum aflu

cand ise rupe apa e dureros cand nasti –  nu stiu, ma interesez si revin

merg tocurile cu sapca –  la marele fix

fetitele paor paf – pe vremea mea cartun netuarc era cu limita si vedeam altele nu fetitele paor paf

cip in cordon ombilical – eu cred ca l-a pierdut la nastere, dar mai stii…?!

cum recunosti un vampir energetic – nu-ti face griji, il vei simti dupa primele 10 minute petrecute in preajma lui

vreau sa colorez cai – si eu vreau sa cumpar timp, sa dansez pe nori si sa schimb lumea… asa, si?!

simona in pielea goala – na, poftim, educatie! 😆

Continuarea, in episodul urmator! 🙂