Fapte bune

mai 22, 2014

Din nou Garage Sale – de data asta 2 zile

Nu am apucat sa povestesc impresiile de la targul trecut, ca hopa!, particip la altul. 🙂 Targul trecut a fost primul la care am participat in calitate de expozant, a fost o provocare pe care am trecut-o cu bine si, daca am fost ok prima data, de acum incolo sky is the limit!

Asadar, lansez o noua invitatie: Merci Charity Boutique, in week-end (doar week-end-ul acesta sunt prezenta)! Dar si urmatoarele doua!

Evenimentul se numeste Night & Day Garage Sale, locul de desfasurare este Merci Charity Boutique, Str Smardan nr 13, etaj 1, iar programul este unul care permite accesul multor vizitatori.

Pe durata a trei weekend-uri, toti cei care au drum pe str. Lipscani, pot vizita ceainaria Merci Charity Boutique și achizitiona obiecte care mai de care mai creative la preturi mici: haine, carti și bijuterii  folosite si puse spre vanzare pe principiul garage sale. De la targ nu vor lipsi nici accesoriile handmade, dulciurile si delicateturile traditionale realizate cu maiestrie.

Scopul evenimentului este unul caritabil: strangerea de fonduri pentru achizitionarea a 5 cutii (100 pastile) FORTECORTIN, tratament obligatoriu în curele de tratare a cancerului. Medicamentul nu este disponibil la noi in tara, iar pretul este destul de ridicat (100 euro/cutie) pentru ca parinții celor 15 copii internati la Spitalul Fundeni sa si-l poată permite.

Initiativa Merci Charity Boutique vine in sprijinul ajutorarii acestor cazuri sociale, dar și ca moment potrivit pentru toti cei care nu au timp si îsi doresc sa poata face cumparaturi si pe parcursul noptii. Astfel, programul Night & Day Garage Sale este urmatorul:

  • sâmbătă, 24 mai, 31 mai, 7 iunie – între orele 16.00-00.00
  • duminică, 25 mai, 1 iunie, 8 iunie – între orele 10.00-15.00

Va astept cu Soutache by Ada si alte minunatii pe care va invit sa le descoperiti la fara locului!

Pentru ca intotdeauna exista ocazii de a face o fapta buna, chiar si prin cumparaturi pe timp de noapte!

afis eveniment

martie 24, 2014

Despre Sebastian

Sebastian e unul dintre numele mele preferate. Dar nu despre asta este vorba in postul de fata. 🙂

Sebastian in cauza este baietelul unei prietene, scorpion de-al meu, un bebe dulce si scump, care desi ma cucerise din poze, cand l-am vazut m-am totpit. M-a luat de un deget si nu-mi mai dadea drumul zambindu-mi in acelasi timp. El reprezinta totul pentru parintii lui si sigur le va aduce multe bucurii. Acum o luna si ceva a fost diagnosticat cu hipoacuzie neurosenzoriala bilaterala.

Sunt multiple aspecte de analizat aici. Pe de o parte, este bine ca a fost depistata din timp si are toate sansele de recuperare si de a duce o viata normala, ca orice alt copil. Pe de alta parte, statul roman nu deconteaza implantul cohlear decat pentru o ureche. Asta mi se pare horror. Sa fii „intr-o ureche” duce la complicatii, echilibru, vorbire, postura si asta e asa ceva general la care ma pot gandi eu, ca o profana, ca nu am cunostinte de medicina.

Parintii lui ar face orice pentru el, de aceea i-au impartasit povestea pe net si sambata au organizat un targ de prajituri pentru Sebi. Am fost impresionata de numarul mare de oameni care au participat, multi au facut cele mai alese prajituri si le-au oferit spre vanzare, altii au venit sa cumpere si sa-l cunoasca pe micut, ba chiar si Clubul Beagle l-a sustinut. Nu pot descrie emotiile pe care le-am trait in putinul timp petrecut acolo, cinste parintilor pentru ca sunt extrem de pozitivi si si-au gasit puterea sa se lupte pentru ca puiul lor sa aiba o copilarie si o viata fericita.

Operatia lui Sebi va avea loc in toamna, si va fi o interventie bilaterala. Dupa cum am zs, statul decontand doar o ureche, mai este nevoie de 25.000 de euro pentru a acoperi costurile restului operatiei. Eu sunt convinsa ca vor strange suma asta, lupta e abia la inceput. Abia astept sa-mi spuna Sebi o poezie! 🙂

Pentru intreaga lui poveste, puteti accesa site-ul creat special pt el sau pagina de Facebook.

Sper din tot sufletul ca Sebi sa primeasca tot ajutorul de care are nevoie si sa va zambeasca si voua la fel de frumos cum mi-a zambit mie sambata!

o parte din prajiturile facute cu drag pt Sebi Un sustinator :) Ada si Sebi

ianuarie 23, 2011

Ca duminica

Weekendul asta am stat in casa in pat, pe motiv de raceala prelungita. Ca eventual de maine sa fiu intr-o forma de om normal, am zis sa nu ma destrabalez zilele astea si sa stau cumintica. Si ce poate face omul intr-un weekend in care isi doreste sa hiberneze si sa-i treaca raceala? Sta in pijamale, cu laptopul in brate. Astfel ca, am avut timp si de ferma, si de scris pe blog, si de citit blogroll-ul, de comentat pe ici pe colo, si m-am uitat intens pe vplay, la „Bones”, un serial foarte tare. Am mancat episoade pe paine… si tot nu ma satur privindu-l pe David Boreanaz. Ce sa-i faci cu crush-urile astea inca din adolescenta… 😀

Chiar imi trebuiau niste zile asa dupa nebunia de la munte, unde orele nedormite cresteau exponential. Acum m-am recuperat. Am avut o saptamana ciudatica oricum, de readaptare cu munca, de gandit la tot ce s-a intamplat in ultimul timp, la mine, la ce-mi doresc, la, la, la…. eh, de-ale mele…

Si cum nu pot fi egoista, aruncandu-mi ochii prin blogosfera, am zis ca trebuie sa cedez rugamintii nepoatei mele si sa imprastii mai departe chestionarul asta. Ii trebuie pentru licenta, multumesc anticipat respondentilor. De asemenea, m-a miscat si ce leapsa mi-a pasat Nea Costache, o leapsa umanitara. Detalii gasiti aici. Multumesc!

Acum va las, ma intorc la serial si la gandurile mele intortocheate. Ma bucur ca v-a placut articolul precedent, simt ca mi-am reintrat in mana, promit ca voi incerca sa mentin aceeasi linie! 🙂

decembrie 11, 2010

2 saptamani pana la Craciun

Nu stiu cand a trecut anul asta, mai sunt doar doua saptamani pana la Craciun. Am impresia ca mai am atatea de facut, ca mai urmeaza lucruri anul asta… si de fapt s-ar putea majoritatea sa se intample la anul, ca anul asta nu mai au timp.

Ar trebui sa nu ma plang, nu?! Am aproape orice are nevoie un om pentru a fi fericit. Dar oare altii au? Oare Mos Craciun ala de trebuie sa se imparta in miliarde de locuri in acelasi timp stie ca unii copii nu l-au vazut niciodata si nici nu spera sa-l vada?! Exista multi parinti si copii care nu se bucura de sarbatori cum ar trebui, pentru ca nu au cu ce. Din pacate sunt multi si vor fi si mai multi, datorita vremurilor mirobolante pe care le traim.

Totusi, sunt oameni buni care merita macar un zambet in dar. Asa ca ma voi alatura cu drag campaniei Liei. Aveti in link textul ei, il mai copiez si eu aici. Inca n-am ales familia la care voi trimite. De aceea am nevoie si de sprijinul vostru. Daca aveti pe acasa, haine, incaltaminte, jucarii, rechizite, carti si alte obiecte care nu va mai sunt de folos si sunt in stare buna, puteti face o fapta buna donandu-le. Daca e greu, puteti sa mi le dati mie si voi face eu coletele. Ma puteti contacta pe adresa adagrig@gmail.com si vorbim acolo mai multe.

Pana una alta, va las textul Liei, sa va ganditi pe cine faceti sa zambeasca de Craciun:

„Fam. Velichea – Bianca are 17 ani și jumătate, suferă de o boală cumplită, amitrofie spinală progresivă, sindromul Kugelberg-Welander și al II-lea diagnostic hernii intraspongiloase T11 si L14, are nevoie de creme de masaj, medicamente care să-i mai atenueze durerile de mușchi, cosmeticale, dar și hăinuțe sau încălțări. Vicky are 12 ani și e o fetiță superbă, veselă și foarte inteligentă, înaltă și slăbuță. De ele au grijă cu multă dragoste și sacrificii părinții lor. Adresa: Localitatea Valu lui Traian, Str. Credinței nr. 9, Jud. Constanța. Telefon: 0727.275.667/0241.230.317

Fam. Dumitrașcu – Nina Dumitrașcu e o femeie senzațională, o luptătoare și un om deosebit. Are 4 nepoți mici: pe cea mai drăgălașă ființă din lume, Ștefania, o fetiță de 1 an și jumătate, care s-a născut fără o bucată din esofag, operată în Germania cu succes, dar are nevoie de alimentație adecvată, medicamente, hăinuțe; Maria are 6 luni și e o dolofană și o haioasă; Dănuța are 6 ani jumate și e o fetiță tare cuminte, fratele ei Florin care are 9 ani. Dacă vorbiți la telefon cu Nina, poate unul din băieții ei mari ar putea veni în oraș, ca să nu mai trimiteți prin poștă. Oricum, adresa e: com Copăceni, str. Principală nr.963,jud Ilfov, tel. 0763.998.823.

Babalac Alexandra – mama tânără de 20 de ani, slăbuță, 36 la pantofi (si ea poate fi ajutata cu haine), are o fetita de 2 ani jumătate, Denisa. Str. Munci, bloc 5, scara 2, ap 24, Uricani, jud. Hunedoara.

Vasilache Rodica – 3 fete-cucuiete de 11 ani jumate, 13 ani jumate şi 15 ani jumate şi un băieţel de 3 ani. Sat Zorleni, comuna Zorleni, jud. Vaslui.

Geambaşu Elena Cristina – 2 fetiţe de 5 şi 10 ani. Și un băiețel de 2 luni (născut în octombrie).Str. Tineretului nr. 19, bl. B11, sc. 3, ap. 88, Lupeni, jud. Hunedoara, cod 335600. Tel. 0734.946.753.

Moldovan Cornelia – 4 fetiţe de 11, 9, 4 ani si 2 luni (fetita nascuta in octombrie 2010). Str. Tineretului nr. 19, bl. B11, sc. 3, ap. 85, Lupeni, jud. Hunedoara, Tel. 0732.866.319.

Aur Daniela – 2 băieţi de 5 ani jumate şi 15 ani jumate. Str. Porţile de Fier nr. 7, ap. 89, Orşova, Jud. Mehedinţi.

Radu Crenguţa – 2 fete de 4 şi 15 ani, 3 băieţi de: 5 ani (cu o malformaţie a intestinului, are anus contra naturii), 9 ani şi 17 ani. Nu am adresa exactă, dar am fost la ei acasă, la capătului Giuleştiului (Bucureşti) şi pot veni şi în oraş să vă întâlnească. Tel. 0765.850.802.

Tănase Laura – mama lui Andrei, un bebe de 9 luni care din păcate suferă de varus equin bilateral. Laura îl crește singură și nu îi mai poate asigura strictul necesar. Are nevoie de cărucior, hăinuțe, jucării, ce are nevoie un bebeluș. Tel. 0321300246.

Strîmbu Liliana – are în plasament familial 4 copii, două fete de 16 și 18 ani și 2 băieți de 10 și 12 ani. Băieții suferă de Deficit statural sever prin deficit de GH, Hipotrofie ponderala, Anemie Carentiala SDR Hiperkinetic, și din păcate nu sunt dezvoltați, arată ca niște copii de 5-6 ani. Adresa: str Laborator bl 26 apt 6, Copșa Mică, jud Sibiu. Tel: 0746.494.199.

Ștefan Florina – are 4 fete, școala generală și liceu. Sunt din Comuna Dobrosloveni, tel. 0249530915.

M-a impresionat în mod deosebit un mesaj disperat, de la o tânără care are nevoie de ajutor:
Mă numesc Gheorghe Andra Georgiana, am 18 ani și sunt în clasa a XI a la Liceul Teoretic Zimnicea. La vârsta de 3 luni am fost diagnosticată cu Beta thalasemie Majora și de atunci fac transfuzii din 2 în 2 săptămâni la Centrul de Hematologie din București. Dar virusul care îmi salvează viața m-a infectat cu hepatita C. Momentan fac tratament cu Interferon și Ribavirina, dar pentru creștere fac Genotropin care costă 250 lei lunar. Pentru eliminarea fierului fac Desferal pe care-l primesc gratuit dar la care folosesc apa distilata care costă lunar 300 de lei plus câte 3 seringi pe zi. Pe lângă toate acestea am nevoie de vitamine, hepatoprotectoare, metoprolol și multe alte medicamente pentru întreținerea funcțiilor vitale. Veniturile familiei mele nu mai pot acoperi aceste datorii,suntem in pragul disperarii. Nu avem ce mânca, ce îmbrăca, lemne pentru încălzit și bani pentru cărțile și pachetul de la școală. Vă rog, vă implor să ma ajutați cu ce puteți. Sunt necăjită, săracă și bolnavă, dar îmi doresc să merg în continuare la școală, să am o viață cât de cât normală pentru vârsta mea. Am nevoie si eu de un sprijin de orice fel: haine, mancare, cărți. La pantofi port 36/37, la imbracaminte port mărimea S, iar la pantaloni port 25/26. Eu m-am măsurat în talie și am cam 70 cm. Am 1,50 înălțime și 38 de kg, sunt slabă și micuță. Mulțumesc mult de tot pentru cei care vor să mă ajute și multă sănătate tuturor! Adresa mea este: Bulevardul Eroilor, bl. 4, sc. A, ap. 5, cod poștal 145400, Zimnicea, jud. Teleorman. Telefon: 0729953145.”

martie 23, 2010

Ciclul vietii

Doua liniute albastre pe un bat alb de plastic. Apoi un telefon. Si am aflat, am zambit si-am urat „felicitari, sa fie intr-un ceas bun!”. O noua viata se va naste. Si m-am bucurat mult pentru ea!

Tot ieri o viata s-a stins. Prea devreme! Pacat!

Spre seara am mers sa sarbatorim ca Sonia va avea un surior sau o fratioara. 🙂 Atunci am aflat alta veste trista, care m-a revoltat, m-a rascolit si mi-a dat de gandit: acum o luna si ceva a murit o fosta colega de facultate. Leucemie. Mult prea nedrept si mult prea devreme! Dupa ce am terminat facultatea in 2005, n-am mai vazut-o, dar am mai pastrat legatura prin alti colegi. In 2008 se casatorise, isi luasera casa, faceau planuri de copii… si acum nu mai e. Inca mai am in telefon numarul ei… nu-mi vine sa cred, nu realizez si mi-e greu sa accept!

Si tot ieri am aflat ca in cateva zile mi se naste nepotica. Abia astept!

Viata si moartea… lucruri obisnuite, prin care trecem toti la un moment dat. Cu bune si cu rele, cu zambete sau lacrimi, cu realizari sau lipsuri, fiecare dupa cum i-a fost soarta, norocul si dupa cum isi croieste drumul in viata. Nu conteaza cat traiesti, ci CUM traiesti!

Azi esti, maine nu mai esti… incredibil cat de usor iti poate fi curmata viata. Cel mai important in viata e sa-ti pastrezi sanatatea! Banii nu conteaza, alte posesiuni materiale nici atat! SANATATEA! Si sa stii sa fii OM!

Ma uit in jur si, cand vad atata suferinta, ma intoarce pe dos, mi-e mila de oamenii care sufera, in special de copii… chiar si fara sa-i cunosc! Si-mi doresc sa-i ajut. Daca as putea, i-as ajuta pe toti, dar si puterile si resursele mele sunt limitate, din pacate. Poate voi fi ipocrita cu ce voi spune, dar simt nevoia s-o fac. Asa cum am invatat ca nimic in viata nu e gratis, ca totul se rasplateste, ca legea compensatiei functioneaza… la fel ma gandesc si in cazuri de-astea, ca daca incerc sa ajut, sa fac bine, poate, candva cand voi avea nevoie (Doamne fereste!) voi primi si eu ajutor.

Imi place sa ajut oamenii, sa-i fac sa zambeasca, sa ma simt utila si sa simt ca nu fac umbra pamantului degeaba. Imi doresc in schimb, sa fiu sanatoasa, ai mei toti sa fie sanatosi si ei si, mai important, copiii mei sa fie sanatosi si voiosi, sa nu fiu nevoita sa trec vreodata prin ce trec alti parinti! E TOT ce-mi doresc!

Si de-asta, nu pot fi insensibila la apelul Liei. O admir pe fata asta, sunt mandra ca o cunosc si-i multumesc pentru primirea generoasa in cercul oamenidarnici. Voi reda din articolul ei detaliile oamenilor carora nu le-ar strica putin ajutor. Daca stim sa fim oameni, si altii vor fi cu noi… e convingerea mea (naiva sau nu, tot a mea e, si n-o schimb!).

„Familiile care au nevoie de ajutor:

Velichea Maria – Bianca de 16 ani jumate şi Vicky de 12 ani. Str. Credinţei nr. 9, localitatea Valu lui Traian, jud. Constanţa, tel. 0727.275.667.

Vasilache Rodica – 3 fete-cucuiete de 11, 13 şi 15 ani şi un băieţel de 2 ani jumătate. Sat Zorleni, comuna Zorleni, jud. Vaslui.

Geambaşu Elena Cristina – 2 fetiţe de 5 şi 10 ani. Str. Tineretului nr. 19, bl. B11, sc. 3, ap. 88, Lupeni, jud. Hunedoara, cod 335600. Tel. 0734.946.753.

Nicoleta Borcan – victimă a violenţei conjugale, îşi creşte singură cei 4 copii (un băiat paralizat). Str. Becaţei nr. 6, bl. R4, sc. B, sector 3, Bucureşti. Tel. 0727.754.193

Moldovan Cornelia – 3 fetiţe de 11, 9 şi 3 ani jumătate. Str. Tineretului nr. 19, bl. B11, sc. 3, ap. 85, Lupeni, jud. Hunedoara. Tel. 0725.362.743.

Florea Nicuşor – 2 băieţi de 12 şi 14 ani, orfani de mamă. Sat Găgeşti, comuna Boloteşti, jud. Vrancea.

Aur Daniela – 2 băieţi de 5 şi 15 ani. Str. Porţile de Fier nr. 7, ap. 89, Orşova, Jud. Mehedinţi.

Buzdea Maria – un băieţel de 6 ani şi 8 luni, o fetiţă de aproape 3 ani şi una 2 ani. Str. Ştefan cel Mare, bl. M2, sc. A, ap. 9, Târgu Neamţ, jud. Neamţ.

Marcu Luciana – 2 fetiţe de 12 şi 7 ani. Str. 8 martie nr. 40, Râmnicu Sărat, jud. Buzău, cod 125300. Tel. 0760956509.

Boicu Constantin – fată 7 ani, băiat 4 ani (cu probleme medicale, are nevoie de pampers nr. 5). Str. Dacia nr. 2, bl. 8, sc. B, ap. 12, municipiul Codlea, Jud. Braşov. Tel 0727.321.754.

Muszka Daniela Carla – 4 copii (3-10 ani), dintre care Bianca, o fetiţă de 10 ani care este olimpică la pian, elevă la şcoala de muzică. Str. Ion Vidu nr. 7, Lugoj, jud. Timiş. Tel. 0761624618.

Ungureanu Alina – o fetiţă de 2 ani jumătate. Str. Grigore T. Popa nr. 32, ap. 53, Timişoara, jud. Timiş. Tel. 0757.621.570.

Radu Crenguţa – 2 fete de 3 şi 14 ani, 3 băieţi de 4 ani (cu o malformaţie a intestinului, are anus contra naturii), 8 ani şi 16 ani. Nu am adresa exactă, dar am fost la ei acasă, la capătului Giuleştiului (Bucureşti) şi pot veni şi în oraş să vă întâlnească. Tel. 0765.850.802.”

Daca altii si-au pierdut sansele, sa-i ajutam pe cei care putem sa si le recupereze si sa le redam speranta!

ianuarie 21, 2010

Calendarul e gata!

Acum o luna a fost sedinta foto si v-am aratat teaser-ul asta. Am bucuria sa va anunt ca a aparut calendarul si in weekend se pare ca va avea loc o adunare, pentru ca majoritatea sa intre in posesia lui.

Acest proiect nu ar fi existat fara Matei Garici (fotograf) Adriana Haloiu (make-up artist) George Stan (hairstylist) si sponsorii nostri The Rooms si Hotcity.ro.

Calendarul este practic 0 lei. Dar ne-am gandit sa facem si un bine si sa alegem un caz (Andreea) pe care sa-l ajutam. Adica cine doreste, daca doreste, poate dona niste banuti… considerand ca a cumparat calendarul. Mai multe detalii despre, la Criserb. Si… un mic preview:

PS: La multi ani @happydeea (februarie)! Sa fii fericita, sanatoasa si iubita!

decembrie 12, 2009

Mos CraciunESCU – Guest post

E decembrie. E luna cadourilor, a sarbatorilor, a contabilizarii realizarilor de peste an, a bucuriei, a familiei reunite la masa, a clinchetului de clopotei insotit de voci frumoase, a mirosului de cozonac si mancare delicioasa gatita cu drag… e una din perioadele mele preferate din an (dupa vara, bineinteles!).

Si, cum Mos Craciun vine la fiecare, anul asta are de lasat niste cadouri in online. Dar, sa va spun despre ce e vorba! Domnul Escu, fondatorul LBD, face pe Mos CraciunESCU 🙂 si ofera pentru doua bloguri, domeniu propriu si gazduire gratuita timp de un an. Dar nu le ofera asa, pe ochi frumosi, ci printr-un mic concurs, apoi lasa norocul si craciunitele (una din ele voi fi eu se pare, deci o sa am mana buna) sa decida. Si, mai sunt de indeplinit niste conditii, dar mai bine il las pe el sa spuna:

„Hello

Eu sunt Escu si voi fi Mos Craciun anul asta, dar si anul viitor. Anul asta va dau o tema de casa, iar dupa anul nou ajung la voi cu cadourile. 2 dintre voi pot castiga cate un domeniu (.com/.net/.org) si un pachet de gazduire (Medium Blog) timp de 1 an.

Pentru ca ziceam ceva de tema de casa, hai sa va zic cum sta treaba. Aveti la dispozitie 2 teme la alegere. Trebuie sa scrieti despre:

– De ce mi-as face blog? Libera exprimare inseamna doaar drepturi sau si obligatii?
sau
– Mos Craciun: magie, prostie sau mos desuet?

Ce conditii trebuie sa indepliniti:
– sa ai un blog de minim 3 luni
– sa pui un link catre www.treaba.ro pe cuvantul „treaba” din postul dedicat concursului
– sa faci un trackback catre postul acesta sau sa trimiti un e-mail la vreau@treaba.ro cu link-ul postului tau.

Concursul se desfasoara pana la data de 15 ianuarie 2010. Pe 16 ianuarie 2010 voi anunta 8 semifinalisti, iar peste o saptamana, adica pe 23 ianuarie fac 8 biletele si pun 2 craciunite sa extraga cei 2 castigatori.”

Pentru nelamuriri si intrebari aveti adresa de mail a Mosului! Eu va tin pumnii la concurs si va urez sa va aduca Mosul un sac plin cu sanatate, dorinte implinite, tot ce aveti nevoie si tot ce meritati mai bun! 🙂

decembrie 4, 2009

Atmosfera de decembrie

Ultima luna a anului a venit cam pe nesimtite… parca mai ieri era ianuarie, si nu stiu cum a trecut. Dar stand sa ma gandesc mai bine, a fost un an plin, un an frumos, asa ca nu trebuie sa ma plang.

Si, daca eu nu simt foarte tare criza, daca am avut ceva realizari notabile si daca imi permit inca mici rasfaturi, asta nu inseamna ca si restul sunt la fel. M-a intristat si enervat totodata, foarte tare ce-am vazut la televizor de Ziua nationala: parade aparent fastuoase, oameni care stateau in frig sa primeasca o portie de mancare, discursuri intr-un limbaj de lemn incredibil tinute de demagogi, oameni care s-au saturat si-au iesit in strada, oameni care isi fac credite sa aiba ce pune pe masa de Craciun… te deprimi rau uitandu-te in jur.

Nu le am cu politica, dar repet, aseara m-am uitat la dezbatere si ma inchinam cu doua maini (vorba vine). Desi aberau rau, nu m-am putut dezlipi, iar degetele n-au vrut sa apese pe alte butoane ale telecomenzii. Si iar m-am intristat, pentru ca duminica trebuie sa alegem dintre doua rele. Cred ca toata lumea asteapta ziua de duminica, unii cu emotii, altii cu lehamite, altii cu anxietate, cu nesiguranta, se fac pronosticuri, talk-show-urile sunt la mare cautare… dar cred ca toti vor sa se linisteasca si sa fie bine dupa turul 2.

Toata lumea asteapta atmosfera de iarna, cand se spun povesti despre Mos Craciun la gura sobei, cand bei vin fiert sa-ti incalzesti oasele dupa ce-ai umblat prin oras, cand la radio se aud colinde, cand seara orasul arata de basm invaluit in mii de luminite colorate, cand incep pregatirile pentru masa de Craciun, goana dupa cadouri etc. Numai ca anul asta, pana azi, nu s-a simtit nimic de genul asta, abia de maine se va dezmorti totul, se va destinde atmosfera, se vor inaugura luminitele, se vor deschide patinoarele, vor incepe targurile de cadouri, se va impodobi bradul si casa…

Mi-ar placea sa ninga, astfel Bucurestiul n-ar mai fi gri, s-ar imbraca in alb si-ar arata pitoresc, cu luminite, cu oameni infofoliti, dar calzi la suflet. Stiu ca se spune ca trebuie sa fim mai buni, sa daruim, sa raspandim zambete in jurul nostru. Asta o putem face in fiecare zi, nu neaparat la ocazii speciale. Si pentru ca am sustinut, si sustin in continuare campania „Oameni darnici„, am de gand sa va prezint ideea Liei despre cum putem fi Mos Craciuni.

„Cum puteți voi să fiți Moși Crăciuni și spiriduși? În primul rând, gândiți-vă ce bucurie veți aduce copiilor, apoi vorbiți cu prietenii, cu colegii, cu ai voștri, scrieți pe blog la voi, să afle cât mai multă lume! Dacă fiecare dintre voi cumpără o ciocolată, o pereche de șosete sau de mănuși și o jucărie, pentru noi înseamnă 10-20 de lei. Adunate de la fiecare înseamnă multe cadouri! Vreau tare mult să le dăm copiilor și fructe (mandarine, banane, portocale), dar pentru că trebuie date proaspete, vă rog să nu cumpărați voi, ci dacă doriți și puteți, să-mi dați câte 2-3 lei ca să cumpăr multe deodată, cu o zi înainte sau în ziua în care merg la copii.

Deoarece timpul este foarte scurt și voi avea în multe locuri de ajuns, planul e următorul: până pe 13 decembrie voi cumpărați și adunați și de la alții care doresc să ajute. Apoi, luni 14, marți 15, miercuri 16 decembrie, între orele 18-19, la Universitate la statui, vă întâlniți cu mine și adunăm la un loc toate lucrușoarele. Acasă în laboratorul oamenidarnici (frumoasa mea sufragerie :D) voi împacheta cu grijă fiecare cadou, iar pe 17, 18, 21, 22 poate și 23 decembrie, le voi trimite prin poștă și le voi duce la copii. Pentru cei care chiar nu au cum să ajungă pe 14-16 la Universitate, dați un mail și vedem cum ne întâlnim. Nu-i așa că nu e greu?”

Cine doreste sa participe la actiunea asta, este primit cu draga inima, sunt convinsa ca mai sunt multe actiuni de genul asta, unele organizate, altele pe cont propriu! 🙂 In ciuda vremurilor pe care le traim, in ciuda factorilor politici, economici, sociali si a presiunii de toate naturile din jur, stiu ca inca exista OAMENI si asta ma bucura nespus! Si va fi o atmosfera de decembrie de poveste! Bring it on, baby!

noiembrie 4, 2009

Parca, parca se misca

E vorba de cateva lucruri in tara asta. Adica, zic si eu ca romanul resemnat, decat deloc, macar acolo o mica initiativa e binevenita. Si parca inca licare lumina sperantei pe undeva…

In seara asta dupa ce-am terminat treaba am fost sa-mi pun benzina, ca mi se aprinsese beculetul. Cand m-am dus sa platesc, am dat cardul, toate ok si tanti de la casa, cand mi-a dat bonul si cardul, mi-a dat si un/o ceva. Am zis merci si-am plecat. M-am uitat la chestia aia si am zis ca o fi vreun pliant, o fi vreo mostra de ceva, un talon de concurs, ceva. Dar ochiu’ mai si citeste, asa ca am rasucit-o pe toate partile si-am citit. Era o punga de hartie, ingenios construita, pentru a-ti depozita gunoiul din masina si a nu arunca pe geam.

Well… asta da surpriza frumoasa! Hai ca se misca lucrurile! Venny a inceput mai demult o campanie impotriva nesimtirii, noi l-am sustinut, ba chiar am scris articole despre asta, dar ca initiativa sa fie adoptata de o firma mare, e ceva. Stiu ca nu se face primavara doar cu o floare, dar lasati-ma sa sper! Poate ca in spatele campaniei se invart o gramada de bani si interese, poate marketerii vor sari la beregata mea explicandu-mi diverse, nu va obositi, le stiu, imi inchipui, dar sper sa n-am dreptate! Eu oricum nu aruncam pe geam si cand ii vad pe aia de arunca in trafic, le umplu frigiderul, dar voi etala cu mandrie punguta in Bubu.

E hai ca vremea asta s-a indulcit cu mica surpriza, cand am iesit din benzinarie un domn dragut si elegant mi-a zis „sarumana” foarte ceremonios si mi-a zambit, si-am mai primit si o veste buna! Per total fu o zi buna.

septembrie 16, 2009

De toate, la mijloc de saptamana

Pentru ca cica as avea talent de organizator, am stat eu stramb si-am judecat drept ca ar fi bine sa ma mai vad la ochi cu colegii mei scumpi si dragi din facultate. Am mai povestit eu de ei. Asa ca la ceas de seara, la mijlocul lui septembre, ne adunaram la suete. Bineinteles ca am avut si intarziati si absenti, dar se mai intampla. Oricum, mi-am pus ambitia sa ne adunam mai des, sper sa-mi iasa figura.

Asa ca prezenti fura Simona, cele doua Ana, Luiza cu pitica Sonia, Cip, Razvan, Luci si Salo (pe Plutto l-am trecut absent). Bineinteles ca ne-am hlizit de nu se poate, am pus tara la cale, ne-am jucat cu papusica vie (e o scumpa, sunt lesinata dupa ea, e cumintica rau!) si am stabilit ca ne mai vedem si ca peste doua weekend-uri facem iesire la club. Ia sa vedem noi cine va raspunde prezent. 😛

In alta ordine de idei, am vazut ieri la Sangerica un post pe care vreau sa-l retransmit aici:

„Din pacate postarea de mai jos este foarte reala si serioasa:

O angajata din cadrul firmei noastre din Caransebes a nascut la inceputul acestei luni o fetita cu malformatii care necesita operatii urgente.

Fetitei ii lipseste buza de sus si o parte din cerul gurii care se pot reface printr-o serie de operatii nu foarte costisitoare insa familia nu dispune de suma necesara. Acestia mai au nevoie de 1000 EURO pentru a putea face aceste operatii.

Orice mic ajutor financiar poate fi de ajutor pentru aceasta familie aflata in acest moment de impas!
Putem ajuta un copil sa duca o viata normala si fericita!

Daca cineva doreste sa o ajute pe Stefania, poate sa ne contacteze:
– 0723341418 – Danci Iuliana (mamica Stefaniei)
ADRESA: RESITA, AL. GLADIOLELOR, BL.3,SC.1,AP.8

– 0742372445 – Alina Sighete.

Multumim!”

Eu spun „Doamne ajuta!” si voi cauta un numar de cont.

Imi place ca in urma unor comentarii de ieri, la Hubba Bubba s-a creat o adevarata isterie/nebunie/hlizeala cu potential de afacere 😛 , adicatelea cica e cu iubiri, cu jumatati, cu matrimoniale, deci e fun. M-am hotarat ca intr-un weekend cand ma reped pe la munte, sa trec prin Brasov, s-o scot pe mandra la un cico, prea e so like me si ne asemanam in multe. 😀

Astazi aveam niscaiva trebi serioase cu fiica-mea, Crocoditza. Apoi dupa ce terminam, ma gandeam sa iesim la o cafea in familie, adicatelea si cu Marmotica. Numai ca s-a schimbat schimbarea, vorba sefului meu, si Croco nu mai ajunge. Ei bine, cu asa schimbari, m-am hotarat: diseara ma duc la film, acolo la Baneasa in aer liber! Impresii maine!

Hai ca de maine se intrezareste weekend-ul, mai avem putin! Pana atunci, spor! 🙂 A, si mai e ceva: azi trebuie sa-i spun la multi ani lui Rene!!! Deci LMA, sa fii sanatos, norocos si fericit!