Madam Sacaz – Horror

Cand apare ca o boare
Nu se tine pe picioare
Din cauza tocurilor inalte
Si a bauturilor „rafinate”.
La prima vedere e mare doamna
Cand vorbeste e doar o vagaboanda,
Ameninta si jigneste,
Tipa si te-nnebuneste,
Zici ca e muma padurii
O zi cu ea si te sperii
De tot ce reprezinta ea,
De perle, de caracter, de glumele fara perdea,
Ti-e scarba de tot ce spune
Dusmanilor le pune vorbe „bune”,
Egoismul este nemasurat,
Nesimtirea este la patrat.
Dar ea este doamna high class
Povesteste doar tampenii si ramai fara glas
Ce poti spune despre un caine cu diamant?
Mai bine si-ar lua un amant…
Pufi este „copilul” rasfatat
Asta a avut ce n-ai avut tu vreodata si ramai blocat
De cat snobism exista pe lume,
Ce fac unii cu banii si te apuca spume
Ok, frate, iti place luxul si bogatia
Dar nu te lauda!
Fii modest si stai in banca ta!
Face baie in lapte Dorna
Altii n-au ce manca si nici n-aduc vorba,
Vizite regulate la masaj, la salon
Nu prea ajuta… 😆 pardon!
Nu trebuia sa spun asta, dar nu mai pot
Sa te suport!
Deja e prea mult, dar nu meriti nimic
Sa ma agit… nici macar un pic.
Mananci delicatese,
Numai mancaruri alese
Te delectezi cu „chiuftele”
Si te freci pe caramele,
Mergi la „Boti Shop” si la „Stilman”
Degeaba, nu te cizelezi avand bani!
Faci baie in „iacutzi” si ai „Urlpul cu al saptelea simt”
Cine mai e ca tine? Doar ai un „print”
Care-ti face toate poftele
Esti ca toate nemancatele
Care-si gasesc un Iri…
Ai gasit un prost demult
Se pare ca ai pornit un tred nou
Angajata care promoveaza stand sub birou.
Pot spune ca te detest
Prefer stilul meu modest
Nu vreau sa fiu asa infecta,
M-ai calcat pe nervi, te voi zdorbi ca pe o insecta
N-am dreptul eu sa vorbesc?
Ete na, ce sa-ti povestesc!?!
Te crezi prea importanta si vrei plecaciuni
Oare cand se vor intampla asa minuni
Sa-ti multumim si ca existam?!
Mai bine vezi-ti de-ale tale si sa nu ne mai stresam
Reciproc…
Daca nu stiati… la ochi exista streptococ
Iar pluralul este muci
La Paris mergem numai la „Mulin Ruj”
Ii facem lui Pufi french si-i punem „fonte”
Ne uitam in „calindar” si vedem unde
Mai mergem la shopping…
Facem „bagaji” pe care nu le caram ca suntem o doamna
Si plecam in „Havai”, stam pana la toamna
Doamne ajuta sa pleci sa nu-ti mai vad fata
Nu te mai suport si ma apuca greata.
Scandura umblatoare cu silicoane si dinti de portelan
Avem bani, ne facem si un fund baban!
Cand nu te duce capul e de rau
Dar lasa ca nu va fi asa mereu
Roata e rotunda…
Dar ce spun eu aici? Noi nu stim nimic, suntem „tarance” proaste
Ar trebui sa stam la „tarabi” sa vindem „pijamali” decolorate,
Sa suportam umilinte, sa auzim aceleasi chestii rasuflate
M-am saturat de Hilton si de pate de foie gras
Doar asta ti-a ramas!
Bijuterii si flori iti cumperi singura
Astea sunt singurele lucruri care te bucura,
Nu ai pentru cine munci
Nu ai pentru cine trai
Doar Pufi te va mosteni!
Ce mandrie,
Ce bucurie,
Esti demna de mila
Dar nu pot mila, poate doar sila…
Asta e doar o mica parte din ce poti
Dar ma opresc aici, altfel ii sperii pe toti
Nu exista mai rau de atat
Dar cat de curand voi pune capat,
Plec sa nu te mai vad!!! Bleah!!!

P.S.: Tot ce am scris aici e pura realitate si reprezinta o mica parte din toata povestea, iar in ghilimele sunt perlele citate. Minunati-va! Si nu mai pun poza ca ar deveni horror!

Traducerea perlelor: „chiuftele” – chiftele; „Boti Shop” – Beauty Shop; „Stilman” – Steilmann; „iacutzi” – jacuzzi; „Urlpul cu al saptelea simt” – Whirlpool cu al saselea simt; „Mulin Ruj” – Mulin Rouge; „fonte” – funde; „calindar” – calendar; „bagaji” – bagaje; „Havai” – Hawaii; „tarance” – taranci; „tarabi” – tarabe; „pijamali” – pijamale

Anunțuri

De ce sunt barbatii porci si femeile curve III

Dupa doua posturi in care-am mai spus una alta despre subiect, dupa numerosi gugalitori care astfel au ajuns la mine, dupa alte discutii in offline despre subiect sau subiecte similare… m-am gandit ca ar fi pacat sa nu fac din postarea asta cel putin o trilogie. Nu pot sa ma las mai prejos si sunt convinsa, ca oricat s-ar scrie pe subiect, mereu va fi unul controversat si indelung discutat si probabil nu se va ajunge la nicio concluzie general valabila. Desi adevarul e undeva la mijloc, mereu parerile vor fi subiective, discutiile aprinse si contradictorii iar convingerile probabil neclintite.

Ideea mea ramane aceeasi, in schimb, ca sunt asa unii din cauza celorlalti… pacat ca-n viata asta nu se pupa timing-ul curvelor cu al porcilor! Ca ei ar fi fericiti acolo-n lumea lor… Din pacate lucrurile nu sunt chiar atat de simple, vorba feisbucului, it’s complicated! Pentru ca, datorita bagajului din trecut, blocajelor si nepotrivirii, catalogarea asta reciproca sa fie facuta foarte gresit. Fara sa vrem, sau sa ne dam seama, comparam si facem legaturi cu trecutul. Am observat ca, in timp, barbatii care au suferit devin din ce in ce mai sensibili la detalii banale si de nepatruns in rest, iar femeile devin mai reci si mai dure si actioneaza in consecinta. O asociere dintre doua persoane asa, clar duce la niste perceptii gresite una despre cealalta. Si se duce naibilui tot!

Poate vazut din afara e un comportament de condamnat, ca nu e normal sa compari, ca nu-i normal sa porti dupa tine tot bagajul emotional… da, poate ca asa e, dar uneori nu se poate altfel! Si comportamentul distant este exact strategia cea mai potrivita de aparare, si daca nu e cea mai potrivita, atunci sigur e cea mai comoda. Pentru cel care-o aplica este foarte ok, pentru cel care simte efectele, nu. Si stai si te intrebi… totusi… toate lucrurile astea de unde au venit? Ca daca stai si tratezi efectele, povestea se va repeta, daca investighezi cauza si faci ceva in sensul asta, s-ar putea sa vezi schimbari.

Pai, toate lucrurile astea, au venit deopotriva din partea femeilor si din partea barbatilor. Pentru ca suntem firi diferite, pentru ca ar trebui sa ne completam. Dar complementaritatea asta asa, nu e ca la puzzle, perfect match, nu e just like that, in extrem de putine cazuri fericite se intampla asta. In cazurile de oameni normali si cu defecte, despre care vorbesc eu, lucrurile mai trebuiesc si ajutate, in sensul ca pentru ca lucrurile sa mearga, ambele persoane trebuie sa aiba rabdare, intelegere, bunavointa si sa comunice. Altfel, isi pot lua la revedere de la primele intalniri!

Numai ca lucrurile idealiste despre care vorbesc eu aici sunt cam greu de executat, fix din cauza blocajelor si bagajului. Totusi, daca noi suntem doooooooh si caposi, macar creierul nostru e mai destept, in timp sterge amintirile neplacute si le lasa pe cele frumoase, drept urmare, in locul celor urate, s-a facut loc pe hard pentru unele noi, preferabil si mai frumoase! 🙂 Si ar fi ideal daca am iesi din cochiliile noastre comode si am face un efort, mai ales daca avem si pentru cine! Frica de esec nu este pentru invingatori! Si chiar daca purtam masti, ca nu avem incotro, e tare bine sa fii tu cu putinele persoane care merita sa te cunoasca cu adevarat.

In general suntem superficiali, nu avem rabdare, nu ne dorim, nu ne simtim in stare sa lasam pe cineva sa ne descopere si sa ne vada vulnerabili, nu suntem capabili sa mai intelegem si sa aplicam in adevaratul sens cuvantul „commitment”, ca s-o citez pe o prietena… Iar femeile se indragostesc de ce aud si barbatii de ce vad. De aceea femeile se machiaza si barbatii mint! Depinde fiecare cat are de ascuns. Si asta mi se pare trist. Cu toate ca e adevar in chestia aia ca nu poti cunoaste un om o viata, daramite intr-un timp scurt. Dar de-asta spun eu sa nu ne mire nimic. Pentru ca rautati vor fi mereu, misoginisme si atacuri asupra barbatilor vor fi mereu, cu intentie, cu directie sau fara niciuna din cele de mai sus. Pentru ca mereu e simplu sa se faca glume de genul „De ce barbatii cu BMW-uri au succes la femei? Simplu, ele citesc printre randuri… Be My Wife!” 😆 sau „femeile spun ca toti barbatii sunt porci… dar cine le-a pus sa-i incerce pe toti?!” si in fond lucrurile raman aceleasi. Traim intr-o jungla, daca nu ne adaptam sa fim noi vanatori, vom fi cei vanati… oricum trecem prin ambele stadii alternativ!

Si dupa cum spuneam, barbatii au devenit sensibili, iar noi din ce in ce mai ale naibii. Ne-am sfasia intre noi, iar ei nu inteleg chestia asta, sau poate ei doar profita de situatie. Totusi, la ei chestia cu „esti prea buna pentru mine” e in general un mod delicat de-a zice „du-te dracu” si nu pentru ca isi recunosc slabiciunile. Asa ca, daca persoana aia a inspirat chestii misto mai mult decat la nivel superficial, poate o discutie ar edifica situatia asta, care e prea bun, care merita si care nu.

Oricum, cele trei nazuinte ale barbatului sunt: sa fie asa frumos cum crede maica-sa ca e, sa fie asa bogat cum crede fiu-su ca e, sa aiba atatea femei cat suspecteaza nevasta-sa ca are! 😛 Drept urmare, poate actiona in consecinta si poate nu e asa de condamnat. Babatii sunt mai rai decat femeile, mai suciti, vor si relatie si felatie in acelasi timp. Si uneori nu se tem s-o spuna cu voce tare, daca merge, bine, daca nu, nu! Si culmea, de multe ori merge si asta pentru ca exista prea multe optiuni, prea multa superficialitate, prea multa curvasaraie, prea multe ispite, ca iar sa citez pe cineva. Tiparele standard ale societatii nu se mai potrivesc in ziua de azi, dar asta depinde de perceptia fiecarui individ. Si pentru ca e usor si merge fara romantism si siroape, ei nu se mai strofoaca si se canalizeaza pe tinte usoare. Poate asa fac si femeile, cand intalnesc un tip dificil, nu-si bat capul, aleg varianta barbatului-carpa. Si unii, si altii, vor ajunge la un moment dat sa fie nemultumiti, sa se planga si sa fie nefericiti. Si… mai exista un adevar foarte valabil in zilele noastre: dragostea e pentru doi, dar mereu se gaseste cate-o curva care nu stie sa numere! Si uite asa, se duse romantismul! 😀

Una peste alta, ca o incheiere, tu vei fi clar un porc in ochii unei femei pe care-ai ranit-o, iar tu vei fi o curva pentru barbatul pe care l-ai dezamagit. Pentru ca de multe ori vrem sa parem ceea ce nu suntem, cream imagini, impresii si asteptari gresite… si ne alegem cu catalogari de-astea. Trebuie sa fim constienti ca avem fiecare partea noastra de porci si curve si, in primul rand sa fim sinceri cu noi, restul… e cancan!

Scorpionii sunt cei mai tari

Fiecare intelege ce vrea din afirmatia de mai sus. Lasand la o parte ca e o axioma… referindu-ma la concertul de aseara… a fost tareeeeeeeeeeee!

Sa incepem cu inceputul. Ziua de joi a fost asa, ciudata, cam data peste cap, ori am fost eu cu capsa pusa, ori s-au aliniat planetele impotriva mea, in fine… Am ajuns la concert, m-am intalnit cu o prietena, urmand s-o asteptam pe vara-mea, ca la mine erau biletele. Ne postam acolo in fata, dau indicatiile prin telefon si asteptam. Ei bine, jandarmii vietii au inceput sa faca pe zeii pe domeniul public, sa ne dam mai incolo, sa mergem sa asteptam dupa nu stiu ce gard, daca nu, sa intram odata. I-am pizduit destul de bine… frate, e domeniul public, de ce-mi zici da-te mai incolo?! am platit bilet, nu mi l-ai dat tu moca! asa ca stau unde vreau, sa fie clar… ma duc mai incolo cand vreau eu, nu cand suferi tu de sefie si ordoni… fuck off!!! Prietena mea s-a cam speriat de atitudinea mea, drept urmare era cumintica si s-a departat de mine… cica sa n-avem proleme… ba pardon!  😆 Era Babau in actiune, n-avea cum!!!

Si, cum varutza a venit, am intrat in incinta, nu inainte de-a mai avea un mic show la poarta urmatoare. Pe vara-mea n-au vrut s-o lase cu bricheta, a reusit sa se eschiveze, iar pe mine m-au pus sa arunc deodorantul. OMG, sunt plecata de azi de dimineata, m-am schimbat si eu… trebuia sa put?! Si un nene ca cica sa-l pun eu bine undeva si il recuperez cand se termina concertul. Hai, fii serios! Deci… o fi fost arma alba un deo stick, cine stie… ce oameni… Whatever! Intrand in atmosfera, m-am gasit si cu niste prieteni din Sibiu, am facut gasca mai mare si ne-am asezat strategic sa vedem cum trebuie. E prima oara cand artistii au fost punctuali pe scena. Nemti, dom’le! 🙂

Si a inceput show-ul! Care a fost incendiar. Au cantat piese consacrate, piese pe care iar le-am legat de anumite momente… ma dureau palmele de cat am aplaudat, am dansat, m-am zbantuit, m-am simtit excelent! La baladele care m-au uns pe suflet mereu am cantat din tot sufletul, azi, culmea, inca am voce… si multi neprezenti au ascultat melodiile preferate prin telefon. A fost senzational! They rocked me like a hurricane so much, that I sure needed a holiday, but, since the best is yet to come and a wind of change was blowing, I needed them to send me an angel to say to him I’m still loving you! 🙂

Doua ore au trecut pe nesimtite, mi-a placut rau. La gazon A erau puse niste placaje de lemn pe jos si cand ovationam, dadeam si din picioare ca o turma de elefantei, ce mi-a placuuuuuuuuut!!! 😀 Si fluieram cu varutza, ca bajetii, ca pe stadion… iuhuuuuuu! Pentru o suma modica, dau si meditatii!

Cand s-a terminat concertul am mers pana la metrou pe jos, dar cu haha hihi, nu mi s-a parut lung drumul. M-am amuzat ca cei din Sibiu ziceau ca tot ce e la sud de Carpati… sunt olteni… pana in Australia. 😆 Si se plangeau ca pana se gata luminile, adica pana la metrou e drum lung. Ne-am hlizit noi ce ne-am hlizit, dar poate ca au avut dreptate. Spun asta pentru ca am fost din nou toanta, indrumand un cuplu, prin cotloanele metroului. Adica explicat cum schimba la Victoriei, cum ies la Unirii pe unde vroiau. La ora aia nu mai circula nimic, eu as fi mers pe jos pana acasa, nu ma ia niciun taxi atat de aproape. Dar, cum ei mergeau fix pe acelasi traseu mai departe, le-am propus sa luam toti 3 un taxi, ma lasau in drum si ei plecau mai departe. Cand am ajuns la taxi-uri, mi-au zis „multumim, buna seara” s-au urcat in taxi si dusi au fost… fix pe drumul spre casa mea. Superb, de exceptie! Asa-mi trebuie daca sunt amabila si vreau sa ajut! Damn it!

Nu mai conteaza, important e ca a fost un concert de vis, am cantat din suflet, am trait intens toata atmosfera aia si m-am bucurat ca macar o data-n viata am apucat sa-i vad pe Scorpions pe scena. Astept cu mare interes Bon Jovi!

Binevoitorii, strambele si increderea

Binevoitorii sunt aia care iti zambesc frumos, se baga in sufletul tau, iti cauta compania, se „imprietenesc” cu tine gasind un punct pe care-l pot exploata si, chiar daca simti ca sunt dubiosi si e ceva in neregula cu ei, n-ai timp sa reactionezi, ca deja au impresia ca stiu totul despre tine si ca-si pot permite sa-ti dea sfaturi. Fuck off, daca am nevoie de sfaturi le cer, de la cineva avizat, in care am incredere! Detest oamenii care se baga pe sub pielea ta ca mai apoi sa profite de slabiciunile tale!

Binevoitorii sunt condusi de interes in general. Se strecoara in grupuri deja formate, sau formeaza grupuri de admiratori in jurul lor, vrajindu-i pe toti, aratand o masca de „cel mai de treaba om ever”. Astfel, fara ca ceilalti sa-si dea seama, strecoara sugestii, subtilitati, mesaje subliminale… in vorbele lor, manipulandu-i pe toti dupa bunul plac. Astfel, binevoitorul stie mai tot ce misca si-i place asta, se simte puternic. Totusi, ca om nu e mare lucru de capul lui, nefiind un individ valoros de unul singur. Si e foarte constient de asta. Dar, folosindu-se de micile tertipuri, a profitat de fiecare situatie intorcand-o in favoarea lui.

In momentul in care in grupul respectiv apare cineva nou sau se distinge cineva, automat binevoitorului i se aprind beculetele de alarma. Pentru ca pe langa interes, acesta este guvernat de invidie… o invidie gratuita si fara margini. Drept urmare, incep strambele. Cum dezbini un grup? Bagi raca intre componentii lui. Iar binevoitorul are un intreg arsenal de vorbe, astfel incat restul sa nu-si dea seama si sa se ajunga la diverse discutii si ducandu-se naibii toata armonia grupului respectiv…

Binevoitori din astia exista peste tot, din pacate. Sunt niste tristi patetici fara viata personala si satisfactii de orice fel… care asa se distreaza, bagand strambe. Sau baga strambe pentru ca au un interes anume. Sau din pura invidie, „daca mie nu mi-e bine, alora de ce sa le fie?”. Mai trist e ca multora le si reuseste. Mai ales atunci cand au jucat teatru atat de bine incat bietul manipulat ia totul de bun… fara sa verifice. Oare cum e asta posibil? Ei bine, poate e si asta un talent. Dar schepsis-ul este ca strambele sunt banale, daca stai sa le gandesti logic, n-au nicio noima in tot contextul… si totusi… reusesc sa dea peste cap o persoana. Restul vine de la sine, ca la domino, zvonul se propaga rapid si iese cu scantei.

E de inteles ca oamenii care s-au fript cu ciorba sufla si-n iaurt, dar sa iei de buna o vorba care nici tie parca nu-ti vine a crede cand o auzi… no good! Ca sa ai o privire de ansamblu asupra problemei, trebuie sa stii toate versiunile, apoi le compilezi si-ti faci propria interpretare. Dar cand incredere nu e… atunci e soulfuck! Si, pe cand binevoitorul isi freaca palmele satisfacut ca i-au iesit tertipurile… se aduna ganduri, lacrimi si presupuneri eronate… si apoi e mindfuck! Toate astea pentru ce? Just like that, pentru ca unora le mergea bine.

Dar intotdeauna lucrurile astea se lamuresc mai devreme sau mai tarziu, adevarul iese la suprafata. De aceea binevoitorii si strambele lor au viata scurta.

Martisoare, primavara si nemultumiri

De doua zile a venit primavara oficial. Se ascunde bine, smechera, ca eu nu-i simt prezenta, ba dimpotriva, strang cojocul mai tare pe langa mine sa nu ma-nghete vajul! Si cred ca am imbatranit, maica, asa de bine ma inteleg cu piesa vestimentara numita body… incat nu stiu cum in tinereti umblam cu geci scurte si blugi cu talie joasa si mi se parea ceva normal. Deci da, mi-e frig si nu stiu unde e primavara, poate doar in calendar, ca afara e ger, gheata, ba chiar si zapada!

Singurul semn cum ca s-a schimbat anotimpul a fost vanzoleala de ieri, cu flori, martisoare, snururi si alte acareturi din aceeasi categorie. Basca flori, la suprapret! Mai ofilite sau nu, depinde de spaga data la tiganci in piata. Si da, sunt femeie, imi plac martisoarele, port cu mare drag snur la mana, uneori chiar toata luna martie, dar balamucul iscat in jurul evenimentului e urat! Am primit ieri cateva martisoare si flori, normal ca m-am bucurat, bineinteles ca a contat si persoana care le-a oferit. Si daca n-am mai spus-o pana acum, imi plac la nebunie surprizele placute! 😀

In perioada asta ii inteleg pe barbati de ce sunt disperati, desi sunt convinsa ca meritam apreciere mai mult de cateva ori pe an. Desi am zis ca-i detest pe majoritatea, ii compatimesc atunci cand ii vad alergand sa ia te miri ce care sa le aduca si lor o noapte de sex ca lumea. Dar, la naiba, macar la atat sa se straduiasca si ei! 😆 Sunt discriminati oricum, lasand la o parte zilele de nastere si sarbatorile, noi avem doua zile de ridicat in slavi, pe cand ei doar una, si aia chinuita si sarbatorita cu vreun festival al berii obosit. Mama zice ca fiecare in viata primeste ce merita… noi meritam mai mult se pare. 😛

Majoritatea superficialilor purtatori de samanta confunda 1 cu 8 martie, uita aniversari si cumpara doar ce au impresia ca ar placea sau ofera cadouri extravagante, scumpe sau mai stiu eu cum ca sa compenseze cine stie ce frustrare existenta acolo undeva adanc in creierul lor. Nu frate, nu asa se face! „The best gift you can give to a woman, is to show her that she matters!” maaaaaaaaare vorba! Ei bine, asa se face! Intotdeauna gesturile conteaza, nu consistenta lor, pe langa asta n-ai nevoie de ocazii speciale sa-ti arati aprecierea!

Barbatii n-au nevoie de zile speciale de apreciere, pentru ca ei sunt oricum apreciati. Intr-o lume unde femeile sunt mai multe decat barbatii, daca ar fi s-o luam un pic subiectiv, ar trebui ca barbatii sa fie coplesiti de cadouri si atentie, ca sa aiba de unde alege. Totusi, chiar daca nu-si dau seama, ei sunt apreciati ca sunt puternici, ca stiu sa fie responsabili, ca pot intretine o familie… toate gesturile banale care au impresia ca li se cuvin, sunt gesturi de apreciere. Atunci cand sunt lasati cu nebuniile si hobby-urile lor, cand sunt niste copii mari… si multe alte situatii cumulate, fac din barbati niste fiinte apreciate si detestate in acelasi timp. Probabil si reciproca e valabila, rau cu rau, dar mai rau e fara rau!

Am pornit de la martisoare si primavara si am ajuns departe. Ce vreau sa spun e ca ar fi total inutil ca barbatii sa primeasca flori si martisoare cand primesc o gramada de alte lucruri care compenseaza cu varf si indesat faptul ca n-au o mare sarbatoare a lor. Iar toate sarbatorile astea au devenit atat de artificiale, superficiale si seci… doar motive de a face bani… incat pe majoritatea nu le simt ca atare. De multe ori o zi obisnuita, sau un weekend oarecare, la o petrecere ad-hoc sau ceva neplanificat… a iesit mult mai tare decat orice sarbatoare sau eveniment de anvergura, lasand si amintirile frumoase de rigoare.

Deci CARPE DIEM… cat mai frumos! Si primavara poate sa stea in vacanta, sa vina direct vara!

Fuckin’ mennnnnnn!!!

Daca-l mai aud pe vreunul ca e confuz, fucked up, cu creierii imprastiati sau nehotarat, imi iau campii, fi-r-ar sa fie! Am trait in ultimele 3 saptamani cat n-am trait anul trecut din punct de vedere sentimental. Why the hell do you do the right things when it’s TOO late??? (suna mai bine in engleza)

Ori sunt eu un magnet prost, ori e ceva in aer, in afara de gripa, care afecteaza creierele barbatilor cu care intru in contact. Da’ asa m-am saturat, ca, sa mor, fara suparare, din toti nu cred ca obtin unul de care sa pot spune „Da, dom’le merge!”. No hard feelings! Stiu ca si eu sunt pretentioasa si vreau multe, consider ca am si de ce, dar… n-ai cu cine (niste tarani)!

Asa cum mi-am inceput anul, asa s-a continuat. Ca sa pastrez nota… daca-mi mai zice cineva lasa, ca asa e frumos sa se intample lucruri si sa fie agitatie, sa nu te plictisesti, spun cu hotarare, din punctul asta de vedere plictisi-m-as! Am inceput anul cu o cutiuta de catifea si o scrisoare. Din punctul meu de vedere erau demult lucrurile lamurite, se pare ca nu si invers. Iar eu am ales sa pastrez tacerea. Nu a fost bine, mi s-a reprosat ca nici macar un sms cu „ba, esti tampit, revino-ti” n-am dat, iar cand am vrut sa rezolv situatia si sa inapoiez cutiuta am primit un refuz si lamurirea cum ca-mi apartine, si fac ce cred de cuviinta cu ea. Ei bine, in combinatie cu alte accesorii, cand va fi cazul, voi purta ce-am primit, numai asa, de-a naibii!

Apoi am primit niste scuze pe care nu credeam ca le voi mai auzi vreodata, persoana care m-a suparat de ziua mea s-a gandit ca ar putea sa inceapa anul lamurind lucruri neincheiate. Am apreciat pe masura, inclusiv scuzele ca ceva l-a facut sa dea inapoi (cica nu eu, culmea!), acum suntem ok, dar ceva s-a rupt si nu se va mai lega, plus ca acum nu mai vreau eu.

Cand credeam ca aveam si eu o conexiune buna (semnal la telefon 😛 ) cu o persoana, imi da cu firma-n cap: e combinat, dar i s-a pus pata pe mine si ma vrea. I-auzi! Prietene, astia luati si cu relatie de 4 ani si ceva au un mare semn de interzis pe frunte. Bravos ca ai avut cojones sa nu ma minti, ca oricum aflam si jar mancai! Si mi s-a taiat grav.

Una din marile surprize ale acestei perioade a fost cand cineva pe care-l cunosc de niste ani si cu care ma intelegeam excelent si pe care-l respectam si inca mi-e drag, dar a disparut ca magaru-n ceata, dupa 7 luni a venit sa vorbim face to face si sa-mi dea explicatii. Am fost receptiva, dar mi-am spus si punctul de vedere, intr-un mod brutal de sincer, lucru care a durut mai rau decat daca i-as fi dat doua palme si l-as fi dat pe usa afara. Imi pare rau c-am fost scorpie, dar meritai! Altul cu creierii varza, care nu stie ce vrea… chiar nu pot si nu mai vreau sa fiu Mama Dolores, no more! Asa ca are misiune sa-si omoare piticii si mai apoi discutam. Are multe de recuperat pentru ca a fost o mare dezamagire, omul paradox… dar macar acum per total sunt mai putine intrebari fara raspuns.

De curand am intalnit pe cineva. A fost chimie, a fost aceeasi unda, tot ce trebuia… singurul care mi-a spus foarte raspicat ca-si doreste copii cu mine (a spus-o fara sa-mi stie pasiunea pt bebei)… numai ca, avem o mica problema, o relatie de vreo 3 luni in care nu-i e ok si la fel, e confuz. Asa ca… fii confuz in continuare, ca e excelent!

Frate, sunteti toti dusi, pe cuvant!!! In momentul in care vedeti cu cine aveti de-a face, daca nu va simtit siguri pe voi, mai bine back off, dar nu-mi pierdeti mie timpul! Daca as fi fost vreo nebuna si crizata, vreo isterica razbunatoare, as mai fi zis, asa sunt babau din nimic (recunosc ca am tendinte violente cateodata, dar se consuma numai in mintea mea, nu le exteriorizez, asta ar trebui sa va spuna ceva). Este mai mult decat clar ca daca ai pe cineva si ti s-a pus pata pe mine, ce ai tu deja acasa nu e ce trebuie! Pe langa asta, daca vezi ca iti dau toate semnalele ca lucrurile sunt ok, nu inteleg de ce prelungesti agonia si nu tai raul din radacina. Lasand lucrurile nerezolvate, nu vor disparea, vor ramane acolo, agravandu-se si mai tare, complicandu-se si mai tare. Si cica eu sunt aia careia ii plac complicatiile…

Doamneeeeeeee, cu ce ti-oi fi gresit de ma lovesti numai de faze de-astea… oare pentru faptul ca din cand in cand nu iau bilet RATB? Oare pentru ca tip la frati-miu cand ma enerveaza? Oare pentru ca ma isterizez cand ma bate mama la cap? Oare pentru ca mi-am urmat instinctele si inima si-am facut ceea ce am crezut ca e mai bine pentru mine? Oare pentru ca m-am incapatanat in situatii care nu-mi erau favorabile fortand lucrurile? Poate pentru toate astea, poate doar pentru unul sau poate pentru niciunul din lucrurile enumerate mai sus… Dar tot astept roata aia sa se intoarca odata!!!

Sa fie foarte clar, chiar daca „rabdare” nu-i unul din cuvintele mele preferate, ea exista si e limitata. Chiar daca sunt eu bleaga de dragul tau si trec cu vederea lucruri, nu inseamna ca sunt proasta si nu stiu, simt sau intuiesc, te las doar pe tine sa crezi asta! Tinand cont de asta, ai grija sa nu-mi atingi limitele! Ca, daca ai facut-o, te-ai ars, there’s no turnin’ back, ca mie daca mi se ia, apai mi se ia de tot… si apoi poti sa stai si-n limba ca nu ma mai impresionezi. Timingu’ vietii! Si cica daca e sa fie, va fi oricum, mai devreme sau mai tarziu (soarta astrele si horoscopul)… ok, dar sa fie in intervalul ala cand inca vreau eu, ca dupa aia nu se mai pupa timing-ul si e vax albina! Si cu asta am incheiat povestea, desi as mai putea spune multe!

Ciclul vietii

Doua liniute albastre pe un bat alb de plastic. Apoi un telefon. Si am aflat, am zambit si-am urat „felicitari, sa fie intr-un ceas bun!”. O noua viata se va naste. Si m-am bucurat mult pentru ea!

Tot ieri o viata s-a stins. Prea devreme! Pacat!

Spre seara am mers sa sarbatorim ca Sonia va avea un surior sau o fratioara. 🙂 Atunci am aflat alta veste trista, care m-a revoltat, m-a rascolit si mi-a dat de gandit: acum o luna si ceva a murit o fosta colega de facultate. Leucemie. Mult prea nedrept si mult prea devreme! Dupa ce am terminat facultatea in 2005, n-am mai vazut-o, dar am mai pastrat legatura prin alti colegi. In 2008 se casatorise, isi luasera casa, faceau planuri de copii… si acum nu mai e. Inca mai am in telefon numarul ei… nu-mi vine sa cred, nu realizez si mi-e greu sa accept!

Si tot ieri am aflat ca in cateva zile mi se naste nepotica. Abia astept!

Viata si moartea… lucruri obisnuite, prin care trecem toti la un moment dat. Cu bune si cu rele, cu zambete sau lacrimi, cu realizari sau lipsuri, fiecare dupa cum i-a fost soarta, norocul si dupa cum isi croieste drumul in viata. Nu conteaza cat traiesti, ci CUM traiesti!

Azi esti, maine nu mai esti… incredibil cat de usor iti poate fi curmata viata. Cel mai important in viata e sa-ti pastrezi sanatatea! Banii nu conteaza, alte posesiuni materiale nici atat! SANATATEA! Si sa stii sa fii OM!

Ma uit in jur si, cand vad atata suferinta, ma intoarce pe dos, mi-e mila de oamenii care sufera, in special de copii… chiar si fara sa-i cunosc! Si-mi doresc sa-i ajut. Daca as putea, i-as ajuta pe toti, dar si puterile si resursele mele sunt limitate, din pacate. Poate voi fi ipocrita cu ce voi spune, dar simt nevoia s-o fac. Asa cum am invatat ca nimic in viata nu e gratis, ca totul se rasplateste, ca legea compensatiei functioneaza… la fel ma gandesc si in cazuri de-astea, ca daca incerc sa ajut, sa fac bine, poate, candva cand voi avea nevoie (Doamne fereste!) voi primi si eu ajutor.

Imi place sa ajut oamenii, sa-i fac sa zambeasca, sa ma simt utila si sa simt ca nu fac umbra pamantului degeaba. Imi doresc in schimb, sa fiu sanatoasa, ai mei toti sa fie sanatosi si ei si, mai important, copiii mei sa fie sanatosi si voiosi, sa nu fiu nevoita sa trec vreodata prin ce trec alti parinti! E TOT ce-mi doresc!

Si de-asta, nu pot fi insensibila la apelul Liei. O admir pe fata asta, sunt mandra ca o cunosc si-i multumesc pentru primirea generoasa in cercul oamenidarnici. Voi reda din articolul ei detaliile oamenilor carora nu le-ar strica putin ajutor. Daca stim sa fim oameni, si altii vor fi cu noi… e convingerea mea (naiva sau nu, tot a mea e, si n-o schimb!).

„Familiile care au nevoie de ajutor:

Velichea Maria – Bianca de 16 ani jumate şi Vicky de 12 ani. Str. Credinţei nr. 9, localitatea Valu lui Traian, jud. Constanţa, tel. 0727.275.667.

Vasilache Rodica – 3 fete-cucuiete de 11, 13 şi 15 ani şi un băieţel de 2 ani jumătate. Sat Zorleni, comuna Zorleni, jud. Vaslui.

Geambaşu Elena Cristina – 2 fetiţe de 5 şi 10 ani. Str. Tineretului nr. 19, bl. B11, sc. 3, ap. 88, Lupeni, jud. Hunedoara, cod 335600. Tel. 0734.946.753.

Nicoleta Borcan – victimă a violenţei conjugale, îşi creşte singură cei 4 copii (un băiat paralizat). Str. Becaţei nr. 6, bl. R4, sc. B, sector 3, Bucureşti. Tel. 0727.754.193

Moldovan Cornelia – 3 fetiţe de 11, 9 şi 3 ani jumătate. Str. Tineretului nr. 19, bl. B11, sc. 3, ap. 85, Lupeni, jud. Hunedoara. Tel. 0725.362.743.

Florea Nicuşor – 2 băieţi de 12 şi 14 ani, orfani de mamă. Sat Găgeşti, comuna Boloteşti, jud. Vrancea.

Aur Daniela – 2 băieţi de 5 şi 15 ani. Str. Porţile de Fier nr. 7, ap. 89, Orşova, Jud. Mehedinţi.

Buzdea Maria – un băieţel de 6 ani şi 8 luni, o fetiţă de aproape 3 ani şi una 2 ani. Str. Ştefan cel Mare, bl. M2, sc. A, ap. 9, Târgu Neamţ, jud. Neamţ.

Marcu Luciana – 2 fetiţe de 12 şi 7 ani. Str. 8 martie nr. 40, Râmnicu Sărat, jud. Buzău, cod 125300. Tel. 0760956509.

Boicu Constantin – fată 7 ani, băiat 4 ani (cu probleme medicale, are nevoie de pampers nr. 5). Str. Dacia nr. 2, bl. 8, sc. B, ap. 12, municipiul Codlea, Jud. Braşov. Tel 0727.321.754.

Muszka Daniela Carla – 4 copii (3-10 ani), dintre care Bianca, o fetiţă de 10 ani care este olimpică la pian, elevă la şcoala de muzică. Str. Ion Vidu nr. 7, Lugoj, jud. Timiş. Tel. 0761624618.

Ungureanu Alina – o fetiţă de 2 ani jumătate. Str. Grigore T. Popa nr. 32, ap. 53, Timişoara, jud. Timiş. Tel. 0757.621.570.

Radu Crenguţa – 2 fete de 3 şi 14 ani, 3 băieţi de 4 ani (cu o malformaţie a intestinului, are anus contra naturii), 8 ani şi 16 ani. Nu am adresa exactă, dar am fost la ei acasă, la capătului Giuleştiului (Bucureşti) şi pot veni şi în oraş să vă întâlnească. Tel. 0765.850.802.”

Daca altii si-au pierdut sansele, sa-i ajutam pe cei care putem sa si le recupereze si sa le redam speranta!