Pauza publicitara si altele

Nu pun pauza la blog, sa nu se panicheze fanii, da?!

Doar vroiam sa mai recomand niste site-uri, sa mai povestesc una-alta si… mi-e dor sa scriu! 🙂 In ultimele doua saptamani am fost tare agitata, si inca nu s-a terminat perioada de balamuc. Totusi, imi place asa, mi-am ocupat timpul, ajung franta acasa, plec dimineata, vin noaptea (si tot nu inteleg de ce se depune asa praful pe parchet… parca am 10 copii nazdravani) si… vreau vacanta! Nu stiu de ce cer asta, pentru ca de obicei din vacante ma intorc mai obosita decat am plecat, ca vorba ceea, de odihnit pot sa ma odihnesc si acasa.

Cert e ca se intampla lucruri, incep chestii sa se materializeze si parca, parca pot spune ca incepe sa rasara soarele si pe strada mea. Si acum sa lamurim curiosii: am slabit, arat si ma simt mult mai bine… desi se pare ca mi-a crescut colesterolul pe motiv de stres (am avut din plin, sa dau si la altii), asa ca trebuie sa trec pe modul relax (cand vreodata in viata asta, nu stiu) si sa nu ma mai agit. Cum, frate, cum, cand eu pun suflet in tot ce fac?! Eh, daca-i musai, cu placere, voi lua pastile de amortit simturi… 😛

Agitata si ocupata sunt pentru ca vreau. Poate si sa ma simt vie, sa n-am timp sa ma gandesc la c(r)ai verzi pe pereti si sa savurez toate momentele. Drept urmare, m-am apucat de belly dance. 🙂 Si-mi place tare, imi place mult de profa, e solicitant si abia astept sa mai invat coregrafii, am facut una draguta chiar aseara. 😛 Pentru curiosi, doritori si detalii aici.

De asemenea, am revenit la o veche activitate, prestata undeva prin timpul facultatii si anume, sa licitez prin telefon pentru clientii care nu sunt prezenti la licitatii. Bineinteles ca ma imbolnavesc mereu la sectiunea de bijuterii, imi place ca o vad si pe varutza mai des, e alta lume. Dar chiar si in lumea buna… sunt cate unii… ca-n „Ciocoii vechi si noi”… de exemplu e un nenea avocat care, cand am spus ca citesc ceva de un sculptor despre care nu auzisem… mi-a spus „Domnisoara, aratati atat de bine, aveti o manichiura impecabila… ce va mai trebuie culturalizare?!”… 😆 La naiba, trebuie sa-mi reorganizez prioritatile in viata, ca l-am socat cand i-am zis ca „degeaba ambalaj frumos si continut gaunos”! Asa am senzatia ca unii vin doar pentru vinul ala gratis…in fine…!

Am inceput sa ma rasfat pe baza de cupoane. N-am multe rasfaturi la activ, dar, cand voi avea, o sa sintetizez experienta intr-un post, cu bune si rele, cu sfaturi si recomandari. Totusi, tot sistemul asta de cupoane mi se pare excelent si, daca nu v-ati plictisit de inscris pe site-urile cu reduceri, va mai recomand un site, My Best Deals, va fi lansat pe  iunie si va intra in forta pe piata. Basca mai ofera si voucher cadou la alegere si are si tombola cu premii consistente! 😀 Eu vreau un aifon, am zis! Si-asa mi s-a spus ca am un telefon „tocit” (am incheiat citatul), deci se cere o schimbare!

Pana una alta, maine se da startul la nunti, vor fi vreo 5 anul asta, in traducere libera FALIMENT! 😆 Totusi, pentru cei in situatia mea si in pana de idei de cadouri, bagati un ochi si aici pentru inspiratie!

Cu acestea fiind spuse, va urez sa aveti un weekend de pomina, eu probabil de saptamana viitoare voi merge in maini cateva zile, pe motiv de tocuri de 12 cm… si va dedic un cantecel care ma inspira mult zilele astea!

Missed me?

Cause I surely missed you! 🙂

Am avut o perioada in care am fost concentrata pe altceva, am fost intr-un rollercoaster de senzatii… recunosc, mi-a lipsit scrisul, pentru ca intotdeauna ma racoream, ma regaseam si ma linisteam scriind dar, totodata, atata expunere nu mi-a facut bine, s-a cam intors impotriva mea. Tocmai de-aia blogul a luat o pauza, timp in care am decis ce sa fac cu el.

Si m-am tot gandit la ce beneficii mi-a adus, la ce neplaceri, le-am pus pe lista si ghici, a dat cu plus la aspectele pozitive! D’oooooooooh! 😆 As avea atatea de zis, incat o perioada as scrie posturi lungi, dar voi selecta si voi scrie intr-o alta maniera, mai putin personala, ca sa n-avem vorbe la proces. E mai bine si mai safe! Eu de obicei sunt pe stilul ca „mai bine regreti ceva ce ai facut decat sa regreti ce n-ai facut”, dar in cazul asta voi aplica „better safe than sorry”. Poate m-am fript, poate m-am inteleptit, poate doar mi s-a pus pata, ramane de vazut.

Asa ca pentru cei care ma urmareau si si-au exprimat regretul ca nu mai scriu, m-am intors. Pentru curiosii din umbra care vroiau sa mai cunoasca aspecte din viata mea aparent roz, sunt aici, raspund la intrebari. Iar pt invidiosi, ghinion, n-am murit si nu planuiesc asta prea curand! I’m alive and kickin’ ass (ma rog, pe al cui merita)!

Asa ca, m-am dat jos din rollercoaster, pentru ca am rau de miscare… trebuia sa stiu, doar mi se facea rau in leagan de cand eram mica, dar eu batman, batman… si acum am revenit la scris. Blogul asta e copilasul meu, cu bune si rele, e al meu, cu balacareli, cu sentimente pe tava, cu frustrari varsate, cu ganduri impartasite, cu vise, sperante, bucurii si poante impartasite… face parte din mine. Si asa va ramane, indiferent daca voi scrie mai rar sau deloc!

Proiectul ONE NIGHT DRESS

Stand stramb si judecand drept la ideea cu care am plecat din facultate, sa muncesc pentru mine, nu pentru altul, mi-am promis, ca atunci cand ma fac mare, asa va fi. Mare m-am cam facut, cu partea a doua nu prea am rezolvat-o. Studiind mediul inconjurator, cu criza lu’ peste si cam ce-mi place mie sa fac, am ajuns la concluzia ca trebuie sa fac ceva ce-mi place de mor, altfel nu va iesi mare branza.

Si m-am gandit! Dupa ce am participat cu mare drag la evenimente importante din viata apropiatilor mei, dupa ce am investit bani in tinute, le-am reinventat si le-am schimbat cu prietenele mele, am ajuns la concluzia ca inca mai sunt evenimente neonorate si tinute lipsa. Asa ca m-am gandit sa inchiriez rochii de seara. Cu ajutorul prietenelor mele, care mi-au furnizat si sper sa-mi mai furnizeze rochii, cu ajutorul lui Escu, multumeeeeesc mult, care mi-a bibilit ideea pana s-a concretizat, cu ajutorul lui Catalin, care a avut rabdarea sa faca poze si sa ma suporte, cu research-ul facut pe net despre concurenta… s-a nascut  ONE NIGHT DRESS, un proiect indraznet menit sa ofere solutiile cele mai bune pentru dilemele vestimentare create de ocaziile deosebite.

One Night Dress este un site cu rochii de inchiriat, pentru sume decente (intre 50 si 150 RON, depinde de modelul rochiei) alaturi de sugestii de accesorizare, pentru un efect de bun gust, eleganta si stil. Aici veti gasi rochii simple, dar de efect, rochii frumoase care, accesorizate corect, va pot crea look-ul pe care vi-l doreati pentru a impresiona audienta la un eveniment important din viata dumneavoastra. Asadar, va invit sa va dati cu parerea, despre rochii, despre cum e site-ul, ce i-ar mai trebui, ce nu, cum sunt preturile rochiilor etc. Avem si pagina de like pe Facebook, va rog sa dati like daca va place, avem si cont de Twitter.

As aprecia daca prietenii mei de pe bloguri ar posta o idee pe blogurile lor despre acest proiect, il voi ruga pe Escu sa faca banner si usor-usor, cu pasi mici, vom creste si ne vom dezvolta. Bineinteles ca acestea nu vor fi toate rochiile, urmeaza sa se mai adauge. Eu una am incredere in proiectul asta si-mi doresc din tot sufletul sa functioneze! Astept feedback, pozitiv si negativ deopotriva! Multumesc!

LE: Codul de banner: Static

<a href="http://www.onenightdress.ro"><img title="One Night Dress" src="http://www.onenightdress.ro/img/one-night-dress.jpg" alt="One Night Dress" width="200" height="200" /></a>

Animat:

<a href="http://www.onenightdress.ro"><img title="One Night Dress" src="http://www.onenightdress.ro/img/one-night-dress.gif" alt="One Night Dress" width="200" height="200" /></a>

 

Da, aici sunt!

N-am abandonat blogul, cum s-ar putea intelege din raritatea cu care am scris in ultimul timp.

Dupa cum am spus in postul precedent, saptamana asta nu m-am prezentat la munca, in mediul ala toxic, unde o luam razna (nu ca n-as fi deja, de-aia nu-mi trebuie mai mult!). A fost excelent, m-am simtit relaxata, am dormit bine, mi-am vazut de treburile mele, m-am concentrat pe proiect si per total am fost mai ocupata decat eram cand ma duceam la serviciu 9 to 5. Am luat-o si pe Bubu din service, e o draguta, sper sa nu mai aiba probleme.

Am planuri mari pentru viitorul mai apropiat sau mai indeparta si pas cu pas le voi rezolva pe toate. Cat de curand voi povesti si despre proiectul la care ma chinui (dar am ajutoare de incredere), sper sa va placa si sper ca de la un punct sa mearga de la sine.

Pe langa asta, n-am uitat sa mai am timp si pentru mine, pentru prieteni, pentru tot ce-mi face placere, imi da emotii si ma face sa zambesc. N-am uitat nici sarbatoritii, cred ca aproape in fiecare zi am zis cuiva la multi ani (proud to be a scorpio!). Si deci, concentrandu-ma pe viata offline mai mult, absenta mea e justificata. Chiar daca nu mai scriu atat de des, eu sunt aici, raspund la mailuri, la telefon, pe mess.

Ziua de azi a inceput bine, cu un vis frumos: am primit un portofel Louis Vuitton cu 2500 de euro in el, o fi vreun semn, ca se apropie ziua mea. 😛 Duminica insorita sa aveti! Va pup!

Pauza

Avand in vedere situatia prezentata anterior, voi lua o pauza de o saptamana sau ceva mai mult de blog, sa-mi fac ordine in lucruri, in viata, sa-mi inchei colaborarea cu fruntea sus, sa ma concentrez asupra lucrurilor urgente si importante, sa-mi pun cap la cap ideile, sa vad cat le pot materializa… si… am nevoie de o pauza si de liniste, sa ma deconectez un pic!

Le cer scuze de pe acum celor care vor astepta mai mult la poarta moderarii, la fel cum le multumesc inca o data tuturor celor care au avut o vorba buna, o incurajare, o idee pentru mine!

Va pup si voi reveni curand cu forte proaspete, povesti noi si chef de scris! 🙂

Jobless

Cine a zis ca ziua de marti e norocoasa pentru scorpioni, sa se mai gandeasca! Nu cred ca voi uita prea curand ziua de ieri, 28 septembrie 2010!

Luni am aflat de la sefu’ ca vom avea vizita a doua zi, pe sefa din Bulgaria, un nene din Cehia si tanti de la HR pe Europa, s-au facut schimbari si vin sa ne anunte, e o intalnire de business ca toate celelalte. Mi s-a parut mie un pic dubios ca vin doar pentru atat, de obicei se anunta pe mail cine vine, cine pleaca, ce se schimba etc, dar am zis sa nu fiu paranoia. Marti au venit, ne-au prezentat un ppt cu niste situatii sa ne scoata ochii, ne-au spus ca s-a hotarat la nivel global ca se unesc doua regiuni, deci vor disparea posturi, iar noi suntem foarte costisitori (in conditiile in care targetul de vanzari a fost depasit cu 30%). Apoi ne-au luat la discutii separate. Imi crescuse tensiunea, imi bubuia inima, ma simteam foarte nelinistita. Totusi, am zis sa nu fiu nebuna si sa nu-mi imaginez lucruri care nu sunt.

Cand am ajuns in fata lor si mi-au povestit mi s-au muiat picioarele. Culmea, eram atat de calma, senina si zambitoare incat nu ma recunosteam. Ideea e ca se va inchide reprezentanta, iar noi trebuie sa ne cautam si sa ne gasim (sau nu) job. Sincer nu ma asteptam. Cred ca inca sunt in stare de soc…

Imi pare rau ca s-a intamplat asa, imi pare rau ca sunt printre cei sacrificati, imi pare rau ca legea nu e mai binevoitoare cu numarul de salarii compensatorii… imi pare rau de sefii mei, ca n-o sa mai gasesc eu asa sefi (cred ca si daca eram propriul meu sef nu eram asa de ingaduitoare cu mine), de colegi, de tot. 26 octombrie va fi ultima zi de munca. La naiba, fix cu o zi inainte de plecarea la training-ul in Germania!!! 😥 Care se duse pe apa sambetei! Mai naspa e ca-mi luasem bilet la concertul Linkin Park de pe 27 de la Koln. Ma oftic, ma oftic, ma oftic!!!

Deci da, aseara mi-am updatat CV-ul si am inceput sa trimit. Multumesc anticipat tuturor celor care ma sustin, mi-au cerut CV-ul si incearca sa ma ajute! Sunt foarte optimista, oricum, nici nu ma gandesc ca nu-mi voi gasi job! Iar faptul ca am demarat in paralel un proiect, voi povesti despre el in maximum doua saptamani, personal… poate a fost un semn. Din facultate am plecat cu ideea ca trebuie sa muncesc pentru mine, nu pentru altul, asa ca m-am gandit ca ar fi cazul sa ma apuc. Asta in timp ce voi aplica pentru joburi si ma voi duce la interviuri. Si mi s-a spus sa vin la munca si sa-mi fac treaba bine, desi gandul meu o sa fie aiurea, la cum rezolv situatia. Ah, asa-mi venea sa-i zic tanticii aleia de la HR… no shit, and I’m stupid, I don’t know how to do my job and I need instructions! Da’ am fost atat de zen, nu stiu cum am reusit, am fost extrem de amabila, zambitoare si draguta, desi ma lovise trenul, vorba ceea. Oricum, tot raul spre bine si nimic nu e intamplator!

Deci, pana ma va chema si pe mine cineva la un interviu, ar fi bine sa spun ce stiu sa fac, nu?! Am absolvit marketing, sunt mama organizarii (a se vedea gunoierelile si alte adunari), sunt responsabila si imi asum greselile si realizarile, am o memorie de elefant, nu uit nimic, pun suflet in ceea ce fac, stiu sa ma comport in situatii limita, ma descurc sa rezolv probleme de comunicare, incalceli de acte si toata gama asta, sunt creativa, plina de idei si ma duce capul, trebuie doar sa aiba cineva incredere in mine. Am nevoie de responsabilitati, program incarcat si activitate. Imi place la nebunie sa cant, deci cu placere angajati-ma sa cant la evenimente, cant bine si ieftin, va cant si va incant cu repertoriu national si international de mai multe genuri. Iubesc copiii si in special bebeii, am si experienta, deci sunt buna si de baby sitter. Pe langa asta, sunt dispusa sa invat lucruri noi!

Oricum, cine a citit macar printre picaturi blogul asta, stie ca sunt o persoana pe care te poti baza, ca sunt de cuvant si stiu sa fiu om. In general tratez oamenii asa cum mi-ar placea mie sa fiu tratata si, daca sunt motivata, sunt the best person to work with!

As ruga foarte tare haterii sa se abtina, mistocarii la fel, bocitoarele idem!!! N-am nevoie de mila, am nevoie de o recomandare eventual. Nu cer nimic moca, sunt dispusa sa muncesc din greu. Nu pot sta acasa pe banii vreunui fat-frumos ca nu am fost crescuta in spiritul asta, deci trebuie sa fiu activa. Deci, daca auziti ceva de vreun job, va rog sa ma anuntati, de la sfarsitul lui octombrie sunt libera de contract. Multumesc!

Am revenit

Nu stiu cine mi-a dus dorul si cine nu… nici nu vreau sa aflu… cert e ca m-am intors cu povesti multe, amintiri placute, noi prietenii, o durere de gat groaznica (sper sa nu degenereze), sunt mulatra 😛 … si am avut parte de multe surprize in ultimul timp, m-am bucurat de fiecare, stiu ca mai urmeaza si abia astept… si vin si povestile, insotite de cateva poze! Muah!

Pregatiri de weekend si nu numai

Cum mai e un pic si vine vara, planurile de bataie incep sa se contureze. Adicatelea incep iar cu weekend-uri programate din timp. Da, sunt un control freak!!!, asa cum mi s-a mai zis, sunt o ciudata, asa cum m-a caracterizat dezamagitor un bun prieten, dar de obicei planurile dau roade si cam totul decurge in consecinta.

Asa ca diseara sa vedem pe unde aterizez, la fel si maine seara. 😛 Pentru ca maine pe zi merg la ziua Soniei. Nici nu stiu cand a trecut un an! Parca mai ieri ma agitam ca naste Luiza si eram lesinata cand am vazut-o pe mica buburuza… si maine petrecem!!! Am pus muzica pe laptop, numai selectii de dans si voie buna. Abia astept! Promit sa fac poze cu mica domnisoara si sa va povestesc ce-a ales de pe tava.

Weekend-ul viitor mergem la munteeeeeeee. La adunare cu Hubba Bubba, Crocoditza, Semafor si alti bloggeri simpatici. Mergem la Vaca Albastra si vom chefui pana-n zori, o sa iasa de pomina!

Peste doua weekend-uri merg la un party tematic, Casino Party, tinuta obligatorie de cocktail. Duminica merg la concertul caritabil pentru Ioana.

Si in fine, ultimul weekend din mai ma gandeam ca facem gunoiereala. Teiucul a strigat catalogul, noi am raspuns prezent, sa vedem ce organizam. Ada vrea sa vada gunoierii, da?! Ca-i e dor de ei, pe cuvant! Si chiar ar fi frumos sa facem adunare pe malul lacului la gratar!

In rest, ar mai trebui sa ma vad cu lume, pentru ca am promis. Ar mai trebui sa vad si doi bebei plus mamicile din dotare. Ar trebui sa ma tin de ce mi-am propus si sa-mi fac timp pentru toate idelile, ca doar trebuiesc puse in aplicare, nu sa se inghesuie in capsor! Printre picaturi, vreau sa merg si la gratar si la plaja pe malul lacului, sa mai si citesc cate ceva (care mai ai carti cu vampiri?), sa mai vad cate un film (ca am epuizat LOST-ul, cat a aparut), sa mai merg in cate-un loc frumos si sa ma dau cu rolele prin parc.

Sa aveti un weekend frumos si plin de evenimente! 🙂

Wassup, doc?!

In ultimul timp am lasat-o mai usor cu mess-ul, ma scoate din minti pur si simplu! Pentru ca… daca n-ai nimic interesant/urgent sa-mi comunici, mai bine taci, nu ma intreba din 5 in 5 minute ce mai fac, ce mai zic, cu ce ma mai laud, ca ma apuca bazdacii. Drept urmare, lipsa! Si tot ma intreaba lumea ce fac desi, culmea, i-am cam expediat pe toti „admiratorii” care imi intrerup strangerea recoltei pe feisbuc. Prefer un telefon eficient si gata! Totusi inca ma suporta cineva, sarumana multumesc pentru intelegere!

Sa ne lamurim, zic.  Incep prin a spune ca n-am apucat sa bifez tot ce-am scris ca vreau sa fac, mereu intervin alte chestii. Teiucul zice bine, sunt la fel de calma ca intotdeauna. 😆 😆 😆

Dar cand vine weekendul, chiar ca ma calmez. Ma baricadez in casa si nici ca mai am chef sa ies. E atat de bine la caldurica, sa lenevesc in pat cu laptopul in brate, sa ma uit la teveu… am avut o stare de-aia de sa nu vad pe nimeni, sa nu aud nimic, nu vroiam nimic, sa nu sune telefonul etc. Deci da, colerica sefa… lovita de astenie! Dar m-am mobilizat si-am facut curatenie, exceptand bineinteles sertarul ala cu bonuri/chitante.

Seara am fost rasfatata cu paste. Bune, bune (pun poza diseara)! Deci… se iau niste tortellinni, se fierb, apoi se pun in putin ulei de masline la calit intr-o tigaie mai adanca. Se ia sos de rosii cu masline Cirio, de la Nordic (Cip, ti-am facut reclama, deci ai grija sa nu ma superi in urmatoarea luna!!!), se pune peste tortellinni, se amesteca si se lasa putin pe foc. Apoi se pune toata „compozitia” pe farfurii si se presara parmezan peste. E o nebunie! Pofta buna! Am avut si desert, tiramisu… mmmmmmmmmmm! 😀

Am urmarit Eurovisionul cu laptopul in brate pentru ca urmaream live si pe Monden.info si mai si twitteream. Ma declar multumita de castigatori. Despre restul nu comentez, ca mi-ar trebui post separat. Spun doar ca ultima tinuta la Valentinei Pelinel era praf. Nu pui crem/bej pe o blonda! Nu face decat s-o „prafuiasca” si mai tare, astfel neexistand contrast. I-ar fi stat fabulos cu verde smarald!

Duminica am lenevit pana tarziu, apoi am facut oaresce cumparaturi. De data asta i-am luat mamei flori in ghiveci, s-a declarat multumita. Am primit si eu ceva pentru bucatarie, si nu, nu e nicio ustensila de gatit! Ieri n-am primit cadou de la tata sau frati-miu, le-am facut eu lor cadou, tricouri cu logo. 😀 Dar am primit flori, trandafiri, un buchet frumos, am primit inca un „buchet” in ghiveci, iar azi am primit de la sefu’ o begonie rosie. Sunt o rasfatata! Basca ieri am fugit mai devreme de la birou si am fost cu fetele la un cico. 😀

Am o saptamana incarcata. In weekend a fost liniste si pace, chiar daca am primit vesti, una de despartire si alta de bebel nou (yesssssss… inca unul!). Azi merg cu Ana la Hard Rock Cafe sa ne delectam cu bunatatea aia de inghetata si sa-i dau in sfarsit calendarul. Maine merg cu Simona la teatru. 😛 Joi as vrea sa ma vad cu Alina, s-o mangai pe burtica si sa barfim. Vineri am de planificat weekend-ul, trebuie sa ma vad cu niste prieteni vechi. Iuhuuuuu… e de bine! Trebuie sa dorm bine si suficient, ca sa am energie si entuziasm pentru toate, in rest… daca mai aud pe cineva ca ciripelele pasaresc, copacii infloresc si oamenii se iubesc pentru ca e primavara… o sa-mi iasa bube! Sa-mi ziceti balarii de-astea siropoase la vara, cand o sa simt si eu intr-adevar caldura!

Bafta la ingurgitat mucenici! Ca la 44 de pahare de vin nu m-as baga, nu ma tine! Saptamana cu soare va doresc!

Citesc

Sunt foarte mandra de mine! Aseara mi-am facut comanda la seria „Vampirii Sudului„… si mai am de citit 8 volume din cele 9 aparute deocamdata.

Monique, m-ai prins in plasa! Mi-ai dat primul volum pe care l-am devorat intr-o zi si acum mai vreau!

Deci, draguta de Monique, auzind ca-mi plac povestile despre vampiri, mi-a deschis apetitul dandu-mi sa citesc Stephen King – „Salem’s Lot„, Elisabeth Kostova – „Colectionarul de istorie” si facandu-mi cado’ doua carti tot despre vampiri, una dintre ele fiind prima din seria „Vampirii Sudului”. Abia astept sa primesc coletul! 😀

Pana una alta, pe Hotcity am scris recenzia primului volum. Si pana cand vin cartile, citesc Dan Brown – „Simbolul pierdut„. Ah, da! Si-ar trebui sa termin si seria „Twilight„, mai am 3 carti…