august 26, 2010

Roma in imagini + ce-am uitat sa mai zic

Si… dupa cum ziceam, mi-am adus aminte ca am uitat niste chestii sa mai zic, si trebuiesc spuse:

la Colosseum sunt oameni imbracati in soldati romani cu care poti face poze. Sunt smecheri, atentie! Ii intrebi cat costa sa faci poze cu ei si iti spun ca n-au un tarif fix, sa dai cat te lasa inima, just a tip. Ei bine, am facut 3 poze. Vroia sa ma si pupe ala… i-am zis ca fara de-astea si apoi am vrut sa-i dau tip… m-am scotocit prin portofel si n-am gasit mai mult de 50 de centi. Am zis ca aia e, tip e tip si gata. Cred ca a considerat ca l-am jignit, ca mi-a dat banii inapoi si a zis: 5 euro! 😯 Ce l-am boscorodit, mincinosu’ naibii… mai vroia sa ma si pupe si tot eu sa-l platesc!
am uitat sa spun despre italience ca, pe langa faptul ca nu-s imbracate grozav, asa cum am vazut eu in nord, majoritatea au o uniforma: Luis Vuitton. Bineinteles, false! Ca sunt negrii aia cu gentile puse pe cearceaf la colt de strada… cu un sistem imgenios de-a le strange imediat si-a lua-o la goana cand vin carabinierii. Daca 2 din 10 au Vuitton original e bine. Si toate merg cu mana in erectie etaland vuitonul. Ce uram eu gentile astea pana acum… acum sa nu le vad!!!
la biserica unde se afla La Bocca della Verita am dat peste un ghid foarte amabil. Am intrat in biserica, se vedea de la 7 poste ca fusese ortodoxa, ne-am uitat, ne-am invartit si am vrut sa intram la subsol, intr-un fel de cripta. Ghidul oprea oamenii si le explica ce e acolo, spunandu-le ca in mod normal e gratuit sa intre acolo, dar, pentru biserica, ar fi frumos sa dea 1 euro de persoana. M-am uitat la simo, ea la mine, si i-am zis ca vreau sa intru, ea parca n-ar fi dat 1 euro… si vine ghidul la noi, ne intreaba ce limba vorbim sa stie cum ne zice. I-am zis ca engleza si apoi ne-a intrebat de unde suntem. I-am spus, Romania. „A, sunteti romance… ce tare! Va rog, domnisoarelor, sa poftiti, pentru dumneavoastra este gratis!” 😀 Cand ne-am intors a zis ca-i era dor sa vorbeasca romaneste, ne-a mai dat niste ponturi, niste explicatii, a fost foarte ok.
probabil au zis-o multi, dar o s-o mai zic si eu inca o data: au o inghetata DEMENTIALA!!! Am bagat la greu, chiar daca era cam scumpa. Cea mai buna am mancat-o undeva de la o gelaterie de langa Santa Maria Maggiore, unde am avut inspiratia sa cer inghetata de ciocolata neagra. Doamne Dumnezeule, cum a putut sa fie! Wooooooow! Chiar nu m-a interesat cand italianul de acolo s-a gandit la prostii si a inceput sa chicoteasca atunci cand i-am zis ca vreau „dark black”, a fost cea mai buna ever! Si mai vreaaaaaaaaau! Si ce ma fac… ca acilisea nu gasex?! 😥
m-au suparat rau cu ceva. In tot orasul sunt nu stiu cate obeliscuri, au avut si ei un fel de Gaudi al lor, care era pasionat de Egipt… si deci au numeroase obeliscuri asezate in diverse piete. Numai ca in varful obeliscurilor au pus, ghici… cruci. arata ca la balamuc, n-au nicio treaba, obeliscurile sunt de piatra si-au un mot de fier in varf. Oribiiiiiiiiil… m-am suparat! Eu stiu ca si la ei sunt multi habotnici, dar asta nu inseamna ca trebuie sa-si lase amprenta peste tot… mai multe nu comentez, ca s-ar putea sa-mi iau rosii si oua in cap de la preacuviosi si nu asta era ideea. Ideea era ca obelisc + cruce not nice at all!

august 25, 2010

Aventuri in amor… de-a-ndoaselea

Dupa cum am promis, voi povesti fazele hazoase, memorabile, de ras, de plans, de ciuda, nervi… mai toate nebuniile ce mi se par mie ca merita mentionate din calatoria asta… in primul rand pentru mine si pentru memoria mea care cumva va trebui sa se pastreze in forma si abia mai apoi pentru amuzamentul si ochii cititorilor.

o stewardesa a fost extrem de explicita cu noi „asigurati-va ca bagajele dumneavoastra sunt SIGURANTATE in compartimentele de deasupra…” iar alta cand a zis cu vesta de salvare a copiilor, ca trebuie activata din avion… a zis „childrens„
e plin de romani… si turisti, si de-aia de traiesc acolo si de hoti si de cersetori. Suntem mai rau decat chinezii, am invadat tot. Nu are rost sa spun ca acolo sunt o gramada de nenorociti care ne fac de ras… nu voi intra in detalii, voi spune doar ca am fost socata cand am vazut doi tigani langa un centru comercial care erau tare mandri de ei ca furasera o curea… au venit cu noi in tren pana la aeroport unde s-au indreptat tacticos catre sosiri… normal, la plecari nu era prada bogata. I-as impusca!
am observat o noua moda, cu lenjeria intima la vedere. Dar nu asa doar un pic, ci cat mai mult, cat mai tot. Adica barbatii aveau pantalonii pe juma’ de buca, doar asa, cat sa nu cada de pe ei, in rest vazandu-se nu numai banda de la chiloti, ci aproape in toata „splendoarea” lor. Iar la gagici se poarta sutienul la vedere… de tot!!! Adica daca ai rochie fara bretele, nu-ti iei sutien la fel, nuuuuu, iti iei de-ala normal sa se vada bretelele. Sau daca ai maieu de-ala legat de gat si cu spatele gol, din nou, iti iei sutien normal, sa se vada bretelele plus partea din spate a sutienului, ca doar na… e trendy. Si asta am vazut-o de la pustoaice, la femei de varsta mamei, de la italience, la englezoaice, frantuzoaice si alte natii… Si eu care-mi faceam griji pentru ca mi se vedea un pic o bretea pe langa breteaua maieului…
mi-a mancat zilele liftul ala de la hotel. Avea o voce de tanti care, pe langa faptul ca anunta etajele in italiana si engleza, mai spunea si ca liftul coboara sau urca… de parca nu stiam directia cand ma urcam in el. Ok, o data, de doua ori, de noua ori… da’ mai lasa-maaaaaa!!! „L’ascensore scende… lift goes down…” 😆
am invatat noi metode de agatat. Am ras cu Simo 100 de ani, urmariind strategiile unui grup de englezi si mai precis a unuia dintre ei, care era cel mai rasarit. In Piazza Spagna, unde se aduna seara multa lume sa stea la o barfa, sa se mai odihneasca, sa admire lumea care trece, sa gate etc. sunt multi turisti si ies multe mici/mari povesti intre oameni. Ei bine, grupul asta de englezi era la vanatoare. Se duceau la nu stiu ce petrecere si vroiau sa mai ia fete. Unul din ei a venit si la noi si ne-a intrebat ceva gen „What are you doing tonight / wanna drink something tonight„, n-am fost prea atenta si vorbea si cu prune-n gura, accentul specific… si cand mi-am ridicat privirea intrebator si-am zis „what” l-am speriat, ca a zambit timid si-a zis „don’t worry, nevermind”. In schimb pisi ala dragut vana de zor. Le ochea si marea pasul inspre ele, le zicea niste chestii, unele se topeau, altele il flituiau… depinde. Oricum target-ul era clar… blondute si cu aspect de englezoaice… probabil ca erau prada sigura, habar n-am de ce era foarte bine definit criteriul asta. La un moment dat a vorbit mai mult cu un grup de 3 gagici, fiind toti 4 dispusi in cerc. Intens o vrajea pe blonda din stanga lui. La un moment dat aia s-a plictisit, a inceput sa se uite in jur, a mai facut niste poze, s-a uitat la ele… timp in care asta si-a indreptat atentia spre cea din fata lui. Cand blonda noastra a vazut asta, subtil asa, si-a schimbat locul, trecand ea in ijloc, adica fix in fata lui. Am ajuns la concluzia ca daca nu te baga in seama, trebuie sa ai grija sa te arunci in raza lui vizuala… pana la urma o sa te observe! 😆 E excelent sa stai pe margine si sa observi lucruri!
un italian ne-a intrebat ce limba vorbim ca, chipurile, nu i se pare cunoscuta. I-am spus ca romana si ca sa nu para ca nu i-a convenit m-a intrebat daca vorbesc italiana. Nu vorbesc, inteleg aproape tot. Si ne-a intrebat daca suntem in vacanta, cat stam, daca ne place, daca am venit sa incercam distractiile oferite de Roma, daca mergem in club. I-am retezat-o spunandu-i ca am venit sa vizitam, dar ca nu mergem in club, ca viata de noapte ca in Romania n-am vazut pe nicaieri, asa ca nu ma impresioneaza nimic. s-ar fi oferit el sa ne fie ghid prin cluburi, dar cand a vazut asa, a zis ca „you want to be the boss… you came to Italy and you want to be the boss with italian men”… si asa m-am amuzat si i-as fi zis ca „ai uant tu da bi da best”… apoi a inceput sa comenteze cu un amic de-al lui „sei bellissima”… mhm, merci, ti-am zis ca inteleg!
la metrou l-am vazut pe unul cum incerca sa le vrajeasca pe doua tipe. Am schimbat magistrala si eu care credeam ca nu sunt romani, il aud pe amicul lui spunand ofticat de tipele alea ca sunt mincinoase si asta fraier ca l-a pus sa mearga dupa ele. Apoi vin in spatele nostru pe scara rulanta. Si asta zice: „Ce draguta e fata asta… asta din fata”. Eu nu stiam cum sa ma abtin din ras. S-a tot uitat in spate, eu muream de ras… dar nu s-a prins. Am mers impreuna in metrou, ba chiar s-a mutat pe un scaun mai aproape, sa studieze mai bine. Si era dragut, al naibii! Asa ca la coborare… i-am zambit frumos, a zambit si el si i-am spus „Asa e, tot romancele sunt cele mai frumoase!” am iesit din metrou si pe-aci ti-e drumul. M-am simtit atat de bine… l-am lasat cu gura cascata, dar chiar ma gandeam ca poate iese din metrou si vine dupa mine, mi-era un pic aiurea. A fost de filme faza!
mi-am gasit rochie pentru nunta lu’ varu’ … am cautat si-am probat multe, faza e ca n-am gasit nimic sa ma dea pe spate… nu stau stralucit la capitolul moda, aici nordul e baza, nu capitala… si tot H&M, iubirea mea, m-a salvat. Ce-i drept, cu o rochie de cocktail, dar accesorizata misto si pe caldurile astea, merge numai bine pentru nunta.
nu mi-a placut nici de ei, nici de ele. Iar daca la ei mai gaseai cate-o exceptie, la ele nu… daca vedeai o gagica misto, sigur era romanca. Ei slabanogi si piperniciti, ele mari si grase, deformate si neingrijite. Chestia cu neingrijitul e universala, sunt niste neslpalati, ce mirosuri am suportat la metrou… pfuai. Ei ca ei, dar la ele mi se pare inadmisibil. Cand le-am vazut manichiura si pedichiura lipsa, mi s-a facut rau.. adica oja sarita de vreo saptamana lasata asa, parul la subrat crescut si lasat in voia lui. Maica, iti cumpar io acetona, numai s anu te mai vad asa! Iar daca ai vreo metoda speciala de epilare cu ceara produsa de albine regale si astepti sa-ti creasca parul odata cu fagurii care-ti produc ceara speciala mirobolanta de epilat, macar ia-ti maneca, sa nu se vada, nu-ti lua maieu si-mi ridici mie mainile in auobuz/metrou sa te tii de bara si sa-mi lezezi retina!!!
per total Roma nu mi s-a parut un oras la care sa-mi ramana inima si sa spun wow. Stiu, sunt subiectiva, cunosc oameni lesinati dupa Roma, care s-ar muta acolo sau ar reveni oricand. E la fel de aglomerat si murdar ca Bucuresti-ul, e o nebunie de natii, un amestec turbat, un vacarm… astfel ca topul meu de pana acum Barcelona, Venetia si Viena nu s-a schimbat!

Simona, daca am uitat vreo faza importanta, da-mi doua palme, shmaf-shmaf si-mi voi revizui atitudinea completand postul, care deja e kilometric! 😀

august 24, 2010

Vacanta romana

Dupa cum am planuit cu Simona (mai mult ea decat mine), iata ca am ajuns si la Roma. Mare metropola, capitala unui mare si vechi imperiu, somptuoasa, fascinanta, plina de viata, ca doar na, toate drumurile duc la Roma… iar noi nu puteam rata!

Inca ma gandesc cum sa structurez povestea, daca o structurez cronologic, cu tot cu ce-am vazut si aventurile aferente sau intai sa scriu o poveste „turistica” si apoi sa scriu un alt post cu fazele memorabile ale acestei calatorii, ca au fost din plin. Cred ca daca las fazele memorabile pentru un post separat, vor avea efect mai mult, sunt si de bine si de rau, plus impresiile mele extrem de subiective… rabdare si tutun si veti vedea ce aventuri minunate am avut.

Era sa ni se inchida check-in-ul in fata aici la avionogara Baneasa, ne-au pus sa ne platim bagajele, 30 de euro si pisi de la casa respectiva se misca in reluare… Simo era la casa, eu la check-in cu un deget ridicat spre fatuca de acolo amenintand-o ca fac scandal daca imi inchide check-in-ul in fata. Cu un minut inainte de inchidere am predat bagajele, injurand Blu Air-ul ca pe net nu se putea bifa chestia aia cu bagajul, dar sa trecem peste. Am ajuns in imensitatea de Fiumicino, ne-am descurcat sa ajungem la tren. Simoneta, care e o descurcareata si-o desteapta a citit pe forum si n-am luat bilet direct spre oras, care costa 11 euro, ci am luat Fiumicino-Parco Leonardo-Ostiense, din doua bucati, la 2 euro 90. Dupa care se trece la metrou si se merge mai departe… ma rog, e mai ieftin oricum decat cu taxi-ul. Din aeroport ne-am cumparat Roma card, 25 euro, cardul care ofera gratuitate la primele doua obiective turistice vizitate, gratuitate 3 zile pe mijloacele de transport si reduceri la celelalte obiective turistice, este insotit de ghid si de harta, e o unealta pe care-o recomand cu caldura. Uitandu-ne pe geam, nu ne-a impresionat extraordinar privelistea, dar nu ne-am descurajat, am gasit destul de repede hotelul, ne-am lasat bagajele si am fugit la galeriile Borgese, unde aveam programare. Programare + card = scutit coada si bani si intrat lejer. Acolo te lasa sa stai 2 ore, dupa care te dau afara, sunt extrem de multe picturi si sculpturi de vizionat, pe doua etaje. Ei bine, noi cam in jumatate de ora-40 de minute am terminat de vizionat. Suntem ignorante? Poate. M-au impresionat tavanele incaperilor, in rest, picturi, sculpturi… sunt o profana care nu intelege arta, ce sa fac?!

Dupa ce ne-am cazat si ne-am schimbat, am luat iar metroul si-am mers undeva aproape de Fontana di Trevi, am mers pe stradute si am gasit-o. Ne-am pozat, am stat si-am admirat furnicarul de lume, bineinteles ca ne-am pus si noi dorinte si-am aruncat banuti peste umar sa se indeplineasca apoi am plecat tot pe stradute sa ne mai plimbam prin imprejurimi.

A doua zi a fost programat Colosseum-ul. Metrou pana acolo, iesit si speriat de coada imensa. Un indicator salvator ne-a aratat ca noi astia cu card putem trece ca prin branza si am scutit o coada de cel putin 2 ore. Colosseum-ul intr-adevar m-a impresionat, e o imensitate, plina de istorie, parca simti atmosfera vremurilor trecute cand te plimbi pe acolo. Din pacate accesul nu se mai permite in catacombe, asa ca ne-am multumit cu partea care se putea vizita. Apoi am vazut toata partea de ruine din zona, si aici am intrat gratis pe baza cardului. Dupa ce-am vazut pietre, pietre si iar pietre am ajuns in Piazza Venezia, de unde am luat la picior Via Corso si am ajuns in Piazza del Popolo. Am gasit in sfarsit si un H&M, fericire maxima… maxima am spus!!! 😀 cum toata lumea statea pe trepte, am adoptat si noi pozitia sa ne mai odihnim. Am mancat si-am luat metroul spre Piazza Spagna, unde, la fel, ne-am odihnit pe trepte, dar de data asta ne-am si distrat. Vorba Simonei, de mult nu m-am mai distrat asa stand in fund pe niste trepte, am observat lumea, stilul de vanatoare si agatat al unor pusti englezi, al unor italieni, am palavragit de-ale noastre si am zis ca vom urca cele 300 (?) de trepte venind in alta zi.

Sambata a fost dedicata Vaticanului. Adica jumatate de zi. Am intrat in San Pietro, am stat putin, ca noi cautam de fapt altceva, Capela Sixtina, unde aveam deasemenea rezervare. Noroc cu Simo, 19 euro de persoana platiti pe net, si am scutit o coada de vreo 3-4 ore, jumatate din ea in soare. Am muncit mult pentru niste poze cu un fel de glob, sa iasa fara oameni in ele… cam greu apoi am luat la rand aproximativ toate cele 1000 (vorba vine) de camarute pana am ajuns in vestita Capela Sixtina, unde mi-am sucit gatul holbandu-ma la tavan. Da, superb intr-adevar… pacat ca nu mai e ca in alti ani cand, asa am auzit eu, se intra pe grupulete, timp limitat si te lasau sa te asezi pe podea pe spate sa poti privi in voie tavanul.

Cautand cu ardoare alt H&M mai mare, Simona avea adresele din Roma si, in afara de cel de pe Via Corso, toate erau in mall-uri, asa ca nu ne-a ramas decat sa mergem la mall, vai ce sacrificiu! 😆 Am luat un autobuz de la Termini, gara lor mare si am mers pana la capat. Soferii lor de la Atac (RATB-ul nostru) circula ca nebunii, cam cu viteza… am ametit de cat am mers stanga, dreapta, stanga etc etc. Orasul parea pustiu, totul inchis… am trecut prin niste zone destul de dubioase. La mall, alta viata, acolo traia lumea de fapt. Oricum, stam mai bine la capitolul asta, adica Porta di Roma nu mi s-a parut vreo mare senzatie de mall, Baneasa si AFI sunt muuuuuult peste. Dar ne-am facut damblaua cu H&M-ul si ne-a apucat noaptea pe acolo, am ajuns la hotel rupte.

Duminica a fost ziua in care am facut turul Romei in bus de-ala deschis, la inceput am facut turul complet si apoi am coborat la ce statii ne-a interesat. Am gasit un tur ok ca pret, 18 euro valabil 48 de ore hop-on hop-off, restul sunt mai scumpe, City Sightseeing si, daca pastrezi biletul, in alte orase partenere ai 10% reducere, e o intreaga retea. De aici mi-au venit niste idei cum am putea si noi sa avem asa ceva, dar voi face post separat cu acest subiect, ca e foarte mult de scris. Cu bus-ul am vazut doua biserici foarte frumoase, Santa Maria Maggiore si Santa Maria delli Angeli, biserica unde se afla La Bocca della Verita, castelul fost inchisoare cu podul aferent, in rest nu prea ne-am dat jos din bus. Apoi am mers din nou la Fontana di Trevi si pe jos pe stradute pana la Piazza di Spagna, unde ne-am mai distrat din nou, dar nu atat de bine ca si cu doua seri in urma. Am gasit magneti cu preturi intre 1 euro si 5 euro bucata, oferte 4 la 10 euro, 5 la 10 euro, 6 la 10 euro, depinde de model, noi am luat ultima varianta si abia apoi i-am gasit pe cei cu 1 euro, intre Fontana di Trevi si Piazza Spagna, asta pentru amatorii de ponturi.

Ziua de luni, cea in care am plecat, am luat din nou bus-ul si-am facut o tura, pe linia albastra, alt traseu decat cel din ziua precedenta, dar care avea statii cam in aceleasi locuri. Dupa un tur, alte poze si alte 1000 de grade, asa cum a fost in fiecare zi, sauna in aer liber, am baut la apa cat n-am baut intr-o luna… am mai mers pe la cateva magazine, la hotel, luat bagajul si spre aeroport. Puturosii astia nu mucesc toata ziua, casa de bilete s-a inchis la 13:30, iar noi pe la 14 si ceva eram la tren si vroiam sa luam tot asa ca la venire, ca daca luam bilet direct era mai scump. Dupa aventuri, ne-a lamurit conductorul ca la Parco Leonardo e casa de bilete in centrul comercial si pana la urma am ajuns cu bine la aeroport.

Aici alta bucurie, am mai platit iar pentru bagaje, de data asta 20 de euro si direct la check-in. In imensitatea imensitatii, Fiumiciono, am facut check-in-ul intr-o parte si-am mers vreo 10 minute pana la control pasapoarte, dupa era un mare duty-free si apoi poarta. Vorba vine, ca avea un tren care te ducea la un terminal cu mai multe porti, terminalul avea litere si apoi porti numerotate, inca o imensitate cu alte magazine si aici. Si, surpriza, inca se lucreaza la extindere. Cu o intarziere de vreo 10-15 minute am plecat si-am ajuns la noi acasa unde, chiar daca mai naspa decat Italia, dupa cum zic unii, e ACASA!!!

Iar povestile si fazele hazoase, naspa, de speriat, de tinut minte si zambit peste ani… in postul urmator! 🙂