Anuntat cu surle si trambite, marele concert al lui Sean Paul a avut loc aseara la Turabo. Daca ar fi un cuvant care sa descrie evenimentul, as spune DEZAMAGITOR.

Lasand la o parte faptul ca s-a urcat pe scena pe la ora doua… la o adica era normal, lumea il astepta, se facea consumatie, public garla, isi justificau costurile… show-ul in sine a lasat de dorit. Sonorizarea n-a fost una stralucita, desi o voce buna poate compensa asta. Nu e cazul. Da, vocea e ca aia de pe cd, dar aseara a fost aiurea, a uitat versuri… sau nu le-o fi cantat sa le cante publicul… se auzea tipul din backing si el nu mai canta si suna al naibii de fals… horror pentru urechile mele. A cantat vreo doua piese noi, nu prea au prins, cel putin una nu mi-a placut de nicio culoare. A cantat si melodiile consacrate… atmosfera a fost misto per total, dar nu neaparat ca a facut-o el, ci ca lumea ii stia piesele. Intr-adevar, are melodii tari si de „shake-uit ass-ul”, cum zice Hubbis, si de-aia m-am si dus, sa vad diferenta intre live si inregistrare, sa-l vad pe scena, ca, la o adica, e un nume in muzica.

Si nu mi-a placut nici de el ca animal. Nu mai avea coditele 😦 . Era tuns zero cu o creasta de punker… ziceai ca e Taboo de la BEP. Dar ii statea urat. Asa ca, voce deloc exceptionala plus look neinspirat => Sham Pon, isi merita porecla!

Oricum, una peste alta, a fost o seara draguta, ca am fost cu oameni care-mi sunt dragi, m-am mai intalnit si pe acolo cu altii, ne-am hlizit, ne-am dantuit, am savurat un Long Island… si-am mai adaugat o noapte la colectia deja existenta de nopti pierdute. Nu-i bai, nu-i prima oara cand vin la birou dupa putine ore de somn. Dar asa am un feeling ca o voi tine tot in acelasi stil… ca lumea cred ca voi dormi abia la toamna! 🙂

Si mai e un pic si un nou weekend bate la usa… cine stie pe unde voi mai ateriza, incalzirea e deja facuta!

PS: Colaborez cu cei de la MyOpinion, am publicat azi primul articol, recenzia cartii „De ce barbatii se insoara cu scorpii”.