Show, controverse, piele de gaina… intr-un mix nebun

Madonna… una din marile dive pe care merita sa le vezi in concert macar o data-n viata! Cu o cariera cat varsta mea, femeia asta n-a incetat niciodata sa ma uimeasca, sa se reinventeze, sa se dedice total cand e pe scena, sa fie buricul pamantului atunci cand canta, e adorata, hulita, invidiata, apreciata, mereu in centrul atentiei!

Si ne-a facut onoarea de a include pe lista turneului ei si Bucharest, the capital of Romania, the land of choice. Si cand spun onoarea, nu manac castane, eu de mica visam s-o vad in concert, mereu am admirat-o si sunt fan de cand m-am prins cam ce si cum cu muzica si am inceput sa am preferinte. Si-a venit ziua cea mare! Hell yeah! 😀

Aseara pe la 7 eram cu varutza, Simona vecina si Adi, inca un vecin, in parcul Izvor. Cu chiu cu vai am intrat, bineinteles ca unii sunt tarani si smecheri si ei nu stie sa stea la coada, asa ca am inaintat greu. N-am inteles de ce pisicii mamii ma-sii trebuia sa iei jetoane ca sa-ti iei de baut; la fel cum n-am inteles de ce desteptii lu’ peste n-au udat un pic iarba, sa nu se mai ridice colbul ala de nu puteai respira si vedea bine, parca jucasera caii in arie; cea mai mare nelamurire a mea erau aia care clar erau din alt film, dar care probabil isi luasera bilet sa fie cool, sa nu rateze evenimentul anului, sa dea bine, ca doar venea lumea buna.

Dupa asteptari indelungi si-a facut aparitia si Madonna. Sexoasa, ca de obicei, a fost o incantare! Nu stiu exact cate piese a cantat, si-a schimbat tinuta cam o data la 3-4 piese, in total vreo 4-5-6 tinute. Mi-a placut foarte mult ca si-a cantat piesele in ordine cronologica, aproximativ. Sincer, n-a contat ca am stat in spate, ca am vazut-o doar pe ecrane, ca ma ridicam pe varfuri sa vad tot ecranul si ca am vazut-o undeva departe si mica pe scena, eram acolo si traiam intens muzica! Auzeam totul foarte clar, simteam fiecare acord, dansam si cantam toate versurile, nemaicontand nimic in jur. Madonna e Madonna si face show no matter what! A facut si aici, mi-a placut tot ce-am vazut, ea arata si se misca senzational si canta bine. Da, intr-adevar a avut un backing serios, urechea mea a perceput foarte clar ce si cum. La inceput am avut impresia ca face playback, dar nu, era backing-ul si vocea ei se distingea bine. Deci, pentru carcotasii care spun ca sonorizarea a fost proasta, va anunt cu regret ca n-a fost asa si… urechile se spala, nu se aerisesc!

Facusem ieri un playlist cam ce as vrea sa aud… am bifat destule de pe lista, normal, nu se putea sa ne coincida gusturile… si sunt eu fan, dar nu-mi plac toate piesele la fel de mult. Oricum, a avut niste remixuri foarte tari la piese, si daca eu care nu suport remixurile in general spun asta, inseamna ca au fost! Mi-a cantat “La isla bonita”, “Holiday”, “Into the groove”, “Like a prayer”, “Vogue”, “You must love me”, “Music”, “Die another day”, “Give it 2 me”, “Miles away”, “4 Minutes”, “She’s not me”, si altele… nu le mai tin minte exact. Pai cand canta „get into the groove, boy u got to prove your love to me…” mi se facuse pielea de gaina… M-am zbantuit pe „Vogue”, cantam cu varutza, Simona stia partea aia vorbita, pe „Like a prayer” a fost o super atmosfera, piele de gaina again, ca mai tot concertul de altfel, cantam si-mi spuneam cat de tare trebuie sa fie sa fii backing-ul Madonnei, si cat de bine trebuie sa canti… vrabia Mihai Viteazu’; pe „She’s not me” a sarutat o dansatoare, noi faceam misto ca sigur le saruta pe rand, nu pe aceeasi in mai multe concerte, ca se plictiseste; pe „La isla bonita” a avut un remix frumos de salsa cu muzica tiganeasca, si-a adaptat concertul pentru zona Balcani, ceea ce spune multe, moment reusit din punctul meu de vedere; a incercat sa creeze awareness in privinta discriminarii, si si-a luat huiduilei, desi mesajul a fost spus foarte ok (taranii nostri); a terminat apoteotic cu „Give it 2 me”, piesa cantata de toata lumea… apoi GAME OVER a aparut pe ecrane si cam asta a fost concertul.

Carcotasii au aparut din timpul concertului, normal, era de asteptat. Multi au plecat inainte de terminarea lui. Cum frate, sa pleci??? Pai ai dat bani pe bilet, Madonna nu vine every fuckin’ day in Romania, iar tu ai pretentia s-o vezi la 5 metri sa te uiti sub fusta ei… altfel pleci?! WTF??? Ma rog… Altii au ramas paf la faza cu sarutul si-au uitat sa mai aplaude. Pai in alta parte, un astfel de gest isteriza pe toata lumea si atmosfera ar fi fost mai mult decat incendiara! Au fost nemultumiti sau, dimpotriva le-a placut numai partea aia… cand a cantat Madonna cu tiganii. Atunci sa vezi fete lungi sau cocalari carora li se luminau fetele auzind. Mi s-a facut scarba! Bomboana de pe coliva, vai dom’le de ce n-a facut Madonna bis??? Iete de-aia, pentru ca poate!!! Madonna NU face bis!!! Poate… dar… poooooooooaaaaaaaaaate daca multimea e isterizata suficient cat sa-i strige numele vreo juma’ de ora s-o cheme inapoi se indura de ei! Chestia asta cu bis-ul mi se pare ca si cu orele suplimentare prestate la munca… Ne-am obisnuit noi prost cu bis-urile, la fel cum stam peste program fara sa ne cerem drepturile.

Una peste alta, mie mi-a placut enorm concertul, e o chestie poate once in a lifetime, Madonna e un simbol si o respect pentru asta, ca artist este valoroasa si stie sa se adapteze si la conditii de lipsa stadion si public ignorant. Eu am vibrat la piesele ei, imi va placea in continuare, poate voi mai ajunge la vreun concert de-al ei, dar asta sigur nu va mai fi aici. Public slab calitativ… frate, daca nu esti fan, de ce pana mea iti iei bilet in fata? Cred ca mai mult de jumatate din oamenii aia nu stiau mai mult de versurile catorva refrene (si aici am fost indulgenta)! La un concert te duci sa simti ceva, te duci pt ca apreciezi artistul respectiv, pt ca atmosfera de concert nu se compara cu nimic si pt ca merita sa-l vezi live macar o data-n viata! La noi a fost mult show off, mult praf, multa atmosfera de festivalul berii, ipocrizie… sincer o spun, publicul din Romania n-o merita pe Madonna! Ma indoiesc de o revenire… cine e fan, o va urmari!

I’m still a fan! Apreciez artistul si muzica sa, nu viata personala a acestuia (viata personala, de-aia e personala…)!!!

Operatii pentru oameni defecti

Citind astazi aventuri de la operatii, am furat si eu ideea. Poate nu va fi la fel de amuzant ca la Sburlea, KingSnake sau Spyyder, pentru ca eu am fost copil cuminte… 😆

Prima operatie a fost amigdale+polipi, undeva pe la vreo 5-6 ani. Mama, disperata ca o tineam din raceala-n febra si tot asa, sfatuita de medic, a decis ca mai bine scap de ce e in plus. La spital, ma schimba mama in pijama, mai erau copii, o tanti draguta ne-a pus sa cantam „un elefant…  se legana… pe o panza de paianjen…” ajunsesem departe. Si iaca, uite-ma pe mine in cabinet la nenea doctoru’, ma tinea in brate o asistenta, nenea doctoru imi zice sa casc gura. Ma vrajeste ca „uite, te dau cu un spreiulet, n-o sa simti nimic”, mai baga si o seringa in gingie… hmmm, acceptabil. Pana in momentul in care am simtit ca asistenta m-a luat in brate mai puternic, tinandu-ma de aripi, sa nu pot sa zburd. Dubios… Si la un moment dat vad sange! S-a rupt filmul, au inceput racnetele! Da’ de-alea, de am speriat spitalul, mama plangea „vai, ce i-or face nenorocitii copilului”, tanti asistenta ma tinea si io racneam. Si nu de durere! M-a speriat sangele ala si nu suportam senzatia, ala imi baga tampoane de tifon sa-mi opreasca sangerarea si era ca si cand iti baga cineva un smirghel pe gat. Si racneam si horcaiam, mama disperata!!! Apoi nu mai stiu, tin minte ca m-am trezit in taxi in drum spre casa. Cred ca m-au lucrat, au facut ceva sa taca nebuna… 😀

Dar ce, m-am lecuit… Neah! Cum atunci cand eram mica n-am facut prea multe probleme, am facut mare. Nu se pune ca la 22 de ani, exact de ziua mea stateam in casa cu varsat de vant, urland ca e numai vina lu’ frati-miu ca eu nu merg in club sa petrec. Un an mai tarziu… ma trezesc intr-o dimineata la 5, fiindu-mi rau. Avusesem ceva junghiuri cu o zi in urma, s-a vehiculat ideea de apendicita, dar atat. M-am prins ce si cum. O sun pe mama, o sun pe matusi-mea (era asistenta la un spital), ii spun ca garda ei se prelungeste, eu vin sa ma operez de apendicita ca mi-e rau. Nu m-au crezut, m-au consultat vreo 2 doctori, mi-au facut si analize si apoi au zis: apendicita. Pai eu ce pana mea va zic?!

Faza cu dezbracatul a fost tare, mi-au dat un halat verde dintr-un material ciudat. Asezata pe masa, m-au legat, eram rastignita. Da’ de ce??? Matusi-mea ma vrajea, „stai linistita”… bine stau! Senzatie super tampita sa stai dezbracat pe masa aia cu n-spe oameni in jur 😦 … Si ma dadea o tanti cu iod, in timp ce una se chinuia sa-mi gaseasca vena. Ridic capul si ma uit la mine „ihhhh ce bronz urat, e mai misto ala de la solar!”… si ma trezesc la reanimare cu o durere ingrozitoare de stomac, eram imbracata doar cu un cearsaf, mama la capul meu plangea. „Ce-ai femeie, ca n-am murit?!” Si ma ia asa cu stari de lesin si de greata… si se urcase un buldozer pe stomacul meu… „Mama, vreau sa vomit”… „Se desface operatia”… „Ce nu pricepi, mie mi-e rau, bag deshtele pe gat si vomit” (buna aia cu Parazitii, si eu tot de la tata stiu)… M-au lasat cu nebuniile mele.

In salon, la fel, nu ma lasase starea naspa. si mai veneau colege de-ale matusi-mii „Vai draguto, cum te simti?” „Cum (pana mea) sa ma simt? Rau!” si am reinceput chestia cu „vreau sa vomit”… si urlam si racneam, mai aveam si perfuzie. Mi-au bagat tantile alea in perfuzie si calmant, si antivomitiv si somnifer. Au avut liniste abia seara. A doua zi eram acasa, cred ca au zis sarumana ca au scapat.

Cea mai recenta operatie a fost deviatia de sept. Si, am vrut 2 in 1, adica daca tot ma chinui, sa stiu si de ce. Stiind antecedentele, i-am spus lu’ nenea anestezistu’ sa-mi combine altfel droagele de mi le administreaza, altfel va avea circ. M-a chinuit un pic tanti cu branula, dar a fost ok, la un moment dat am zis „m-a luat ameteala” si nu mai stiu nimic. Dupa 2 ore eram cu tampoane in nas, pansata si cu ochii vineti. Daaaaaaaaar, nu m-a durut deloc! 😀 am avut chef sa fac si poze sa vad ce culori am la ochi zilnic. 😆  Si medicul rezident era un dragut, mi-a placut de el, tot timpul venea sa vada ce mai fac… si eu aveam o fata… eh, nu-i nimic, m-am calmat repede cand am vazut saiba pe deget. (na! nu numai voi cu asistente dragute!)

Rocco si soricelul

Dupa ani de zile in care mi-am dorit un animalut, insistente, refuzuri, argumente… intr-un final am luat un perus zapacit rau, albastru, culoarea mea preferata. Dupa o ciondaneala cu frati-miu, i-am gasit si nume: Rocco (el ii pusese Gogu, saracu’). Si mi-am propus sa-l invat sa vorbeasca, stateam cu el o gramada, zbura de nebun peste tot, rontaia florile de pe balcon si nu numai, dar mi-era tare drag. Nesuferitul nici acum nu vrea sa vorbeasca, dar se pupa toata ziua in oglinda! Si parca intelege tot ce-i zic! Mi-e drag in continuare si am grija de el, desi nu necesita mare efort. Si il iubesc rau! 🙂

Dar o intamplare ciudata ne-a zdruncinat pe amandoi si „relatia” noastra, pe termen lung mai mult pe el decat pe mine. Eram de doua saptamani singura acasa, toti erau plecati in vacanta. Era tare bine, mergeam la birou, seara aveam liniste, faceam totul in stilul meu, in ritmul meu… Pe atunci eram cu cineva care lucra in ture si, in seara aia iesea la 1 noaptea si venea la mine. Gospodina din mine a zis ca ii face de mancare, aveam friptura, mai trebuiau cartofii prajiti (ce cliseu, lipsa de imaginatie, friptura cu cartofi). Si la ora 1 ma infiintez in bucatarie si ma apuc de treaba, sa fie mancarea calda cand vine musafirul. Cartofii erau la prajit, eu dereticam pe acolo. M-am indreptat spre aragaz sa-i scot si, deodata, vad cum trece de-a latul bucatariei si intra pe langa aragaz… un SOARECE!

Am racnit din toti rarunchii, nu-mi venea sa cred!!! M-am speriat eu de el si el de mine! „Pai ce cauti, ba, la mine acasa? De unde ai aparut?”. Mi-am dat seama de ce parea speriat de bombe Rocco al meu si nu mai manca bine. „Aoleuuuuuu, dar tu de cand misuni in casa mea?” Mi se derulau in cap mii de scenarii, cum puii mei a ajuns un soarece la etajul 6???!!! S-a cocotat pe bloc? Bai, dar pana la 6? A venit pe la ghena? Cum? Si cum a intrat in casa? Si pun mana pe telefon „Vino repedeeeeeeee, sunt disperata, am un soarece in casa!!!” „Bai, ai innebunit? De unde soarece? In bloc? Sa urce pana acolo? Hahahaha” „Eu vorbesc serios!” „Hai ma, termina, poate o fi fost papagalul, a iesit din colivie si era pe jos!” „Baaaaaaa, Rocco al meu e albastru, nu sobolaniu!” . Nu m-a crezut.

Si pun pe masa cartofii prajiti, friptura, toate cele. Soricelul nicaieri. Si ne apucam sa mancam, cu ochii fixati unde l-am vazut intrand. Dupa vreo 5 minute, miscare, si-a scos la lumina boticul sa vada care-i treaba. Eu „uite-l! Uite-l! Na, sa nu mai mai faci pe mine nebuna! Auzi! Si mai jignesti si papagalul! Ia-l de aici, prinde-l, fa-i cevaaaaaaa!!!” si iar ma isterizez. Gata! Vanatoare, eram 2 nebuni in bucatarie in mijlocul noptii pandind guzganul. Animalul mai smecher si mai agil decat noi 2 la un loc, a iesit dintr-o parte, a intrat pe sub frigider, de acolo sub un dulap… Am abandonat.

Nani, dar nu inainte de a inchide usa la bucatarie si de a o deschide pe cea de la balcon… in ideea ca poate soarecele iese pe balcon si ajunge la teava de scurgere, intra pe acolo si o sa cada-n gol (ce sadic! pai hamsterul vara-mii asa a sfarsit saracu’ si ea sta la etajul 2, asta de ce n-ar face la fel?!). Yeah right! Si cand ma gandeam ca nu stiu de cate zile era aratarea in casa… si toate usile au fost deschise si s-a plimbat pe unde a vrut muschiul lui… bleah! Am dormit iepureste, l-am auzit toata noaptea rozand la usa de la bucatarie (dimineata am vazut si urmele).

Dimineata mi-am facut intrarea in bucatarie cu niste pumni in usa, sa se ascunda fiara, sa nu-l mai vad. Rocco nu mai manca, era picat din luna, dar soarecele nu avea cum sa ajunga la el, ma gandeam eu. Tarziu mi-am dat seama ca monstrul s-a bagat in boabele lui. Mi-era frica si scarba sa stau acolo, ai mei veneau in 2 zile…2 zile? No way, eu cu asta nu mai stau in casa, visasem toata noaptea ca m-au atacat sobolanii. Si sun la mama, cand o aud, se rupe filmu’, bufnesc in plans ” mamaaaaaaaaa… vinooooo! Vino acasa repedeeeeeee! ca am gasit un cioricel!” (asa a inteles femeia) „Ce ai mah?” „Un cioriceeeeeelllllllll!!! Si nu stiu de unde a venit, ca nu mai pleacaaaa!!!” Clar n-au scapat de mine, au venit dupa-amiaza, intre timp n-am mai calcat acolo, eram lihnita de foame si lesinata de sete. Nu l-am gasit. Si i-am pus cursa…

Dupa aventura asta, Rocco, vizibil marcat, a inceput sa piuie, sa revina la normal, in cateva zile era ca de obicei. Numai ca de atunci nu mai vrea sa iasa din colivie, decat foarte rar. Altfel e la fel de smucit ca inainte, se pupa in oglinda, se cocoata pe toate alea si-mi inveseleste diminetile. Si ciupeste! E pe post de catel, face galagie, ciupeste si se gudura. Puiutzu’ lu’ mama! 🙂 Si sa nu mai aud de rozatoare!

Analiza literara

„Curiosii mor repede!” „Da, dar nu mor prosti!”

Mai bine nu eram curioasa! Am fost aseara la Mihnea la studio si, la o cola sexy, ne-am pus pe barfit, pe povestit si pe facut caterinci. Urechea mea a auzit de curand o chestie cu un pui de Crevedia si, curiozitatea asta, pac youtube sa aflam marele hit. Pffffffffff, am ras, ne-am ingrozit, ne-am panicat, am scuipat in san si am mai dat o data play. Concluzia lui Mihnea, music man, audio-video, care asta face toata ziua… „Doamne! Mi-a scazut IQ-ul cu 10 dupa faza asta!”

Iar eu nu ma pot abtine… de la a face o analiza literara a versurilor extrem de inspirate:

Tu stiimai stiu si eu una alta

Ce imi place miea, asta stiu clar, sex cu 1000 de barbati, din care Ogica e potent si Tolea impotent

Eu stiuce? 69

Ce ti-as face tie –  mie??? draguto (nu prea esti, dar hai!), ai gresit persoana, m-au atras mereu barbatii!

Intr-o tigroaica pe loc ma transformin ce??? sunt tare de urechi, tre’ sa-mi vorbesti cu toti dintii! Fato, prima oara am inteles „crocodiloaica„… apoi „o diloaica” (o fi femininul de la „dilau”, asa vorbeste var-miu de la Pitesti, e o vorba acolo)… Da, trebuie sa mai ascult! Sau faci si tu ca baietii aia doi, unul e cu „pas, pas pleaca pomii”, celalalt cu „sa facem un fire” ? Tot Mihnea a descifrat… tigroaica… roarrrrr!

De vii cu mine in dormitorde ce insisti?

Mi-e foame de tine, nu ezita –  lasa canibalismul, e a naibii carnea pe mine, nu-s gustoasa, cica japonezii ar fi

Amor ca in filme tu vei avea.care parte din NU n-o intelegi? Si amorul din filme e fals! Nu, merci!

Sa-mi spuice? sa mai pui o haina pe tine?

Exista-n Romaniaexistaaaaaaaaaaaaaa… multe pitipoance ca tine! (la kil)

Puiul de Crevediade Crevedia, de Mihailesti, Avicola Frumusani, Ferma Natural s.a.m. d.

Atat de sexy cum sunt eu?tu sexy? unde? sexy cum? asa? 

medium

 Scutesc timpanele de poluare fonica si retina de lezare permanenta! E mai bine! 😀

P.S.: Mai am o analiza, dar alta data!

Megastar

Aseara s-a mai incheiat un sezon Megastar, cu un rezultat multumitor pentru mine! Yeeeeeeeeeeyyyyyy, bravo BUZZ!!!

Mi s-a parut cel mai bun sezon de pana acum, de departe cel mai interesant. La prima editie, merita sa castige Andreea, la a doua Florin (parerea mea!)… Poate editia asta a avut un alt nivel si pentru ca au fost concurenti din celelalte doua editii, mai pregatiti si mai naturali pe scena. Mi-a parut rau de fetele care au iesit primele, aveau potential. Am avut o mare problema cu trupa de 4 fete din Oradea, nu aveau ce cauta acolo, erau din alt film. O varianta de trupa interesanta ar fi fost Groovies, cu 3 fete si un baiat, mie mi-a placut ce au cantat, Cristina are o voce de ti se face pielea de gaina. Saracii au avut cele mai multe dueluri…

Trupa MS1, Sugardaddy & the Kitty Cats, a fost cea mai norocoasa, scapand de duel de cam multe ori, dupa parerea mea. E o chestie buna sa ai multi prieteni pe care sa-i pui sa te voteze, dar n-o sa dureze la nesfarsit. Vocea Dariei ma zgaria pe creier!!!

Mi-au placut mult zapacitele Alien Kitten, voci foarte bune, numai ca am avut impresia in mai multe randuri ca au cantat melodii prost alese, care nu le-au pus in valoare. Pacat! 😦 Ar fi fost ca o gura de aer proaspat in muzica autohtona, s-ar fi pliat pe mai multe genuri de muzica.

Dintre cele trei trupe semifinaliste, cel mai mult imi placeau S.I.G.N. Le-a iesit extraordinar „I want to break free” si „Tearin’ up my heart”, au fost mult peste Buzz si Pepper Girls. Fetele mereu mi s-au parut favorizate, poate si pentru ca stiam ca Jo fusese doua sezoane Megastar backing vocal si acum participa, desi ele au avut voturi putine de fiecare data. La duel am sperat ca S.I.G.N. sa castige… Imi inchipuiam o finala intre cele doua trupe de baieti, chiar ar fi fost spectacol in adevaratul sens al cuvantului si sunt convinsa ca ar fi fost totul fair play.

Numai ca n-a fost asa, si in finala au intrat Pepper Girls cu Buzz. Stiam cu cine tin! Pe langa asta, i-am promis lu’ Bubu ca ii votez pe baieti (ce nu fac eu pentru Bubu?!). Mi-era asa de teama sa nu fie aranjat si sa castige fetele… Oricum, am votat! Si luand-o logic, trupe de fete mai sunt, ducem lipsa de trupe de baieti, ce trupe au mai fost, s-au cam destramat. Ma bucur ca in sfarsit finala asta a fost pe bune!!!

Pepper Girls ca trupa de fete sunt foarte bune, canta bine si chiar ar avea succes, nu e cazul sa fiu carcotasa, ce e al lor, e al lor! Posibil sa le vedem si pe ele curand pe scena.

Ma bucur ca BUZZ sunt castigatorii, meritau, au muncit mult pentru a-si vedea visul cu ochii! Astept cat de curand sa le ascult piesele!

P.S.: 3 editii Megastar castigate de baieti! Daca se face Megastar 4 si nu va castiga o fata, sau o trupa de fete, sau o trupa mixta… o sa intru la banuieli, ca astia fac discriminare!!! Vom trai si vom vedea. 🙂

Sunete care ma scot din minti

Poate ca par sunete banale si mai mault ca sigur ca fac parte din cotidian, dar mi-as dori sa nu mai faca parte atat din cotidianul meu. Cand incep sa le aud, mi se ridica parul in cap si capata volumul pe care nu-l am in mod normal :).

Toate ma streseaza intr-o mai mica sau mai mare masura:

  • sunetul franei de la metrou – cand iti scartaie o data, te trezeste de-a binelea, nu mai ai nevoie de cafea dimineata la birou
  • faxul – devine enervant maxim atunci cand trimit un fax si al naibii nu vrea sa se trimita si in inertia lui da redial, si din nou piuitul ala enervat… an on, an on…
  • plescaitul – pe langa faptul ca este o dovada de proasta crestere, este dezgustator, daca mai esti si cu stomacul sensibil si-ti plescaie cineva, nu-ti mai trebuie mancare
  • sorbitul ciorbei/supei – din categoria maniere la masa, asta este de-a dreptul pur si simplu; daca frige, las-o sa se raceasca, sa ajunga la o temperatura suportabila, lasa-ma cu vrajeala ca asa se savureaza
  • sforaitul – e involuntar, corect, dar nu-mi place si pace! trebuie sa adorm inainte, altfel ma uit toata noapte pe pereti
  • tocurile fara flecuri – sunetul lor pe pardoseala de la metrou este magnific, culmea ca le gasesti la niste femei cu pretentii de doamne stilate, partea aia metalica pacane oribil in mers, ele oare n-or auzi?!
  • flexul care taie ceva –  nu mai vreau! in weekend cand mi-e lumea mai draga sau vreau sa dorm, incepe… si parca numai in ciuda mea! in aceeasi categorie ingrata intra si picamerul si bormasina
  • clinchetul linguritei in cana/ceasca de cafea/ceai – sunt oameni care amesteca normal, dar altora le place „muzica”, creata de lingurita lovind peretii recipientului… grrr
  • trosnitul degetelor – ma enerveaza pentru ca e similar cu sunetul din filme cand unul ii rupe mana/piciorul/beregata altuia, am impresia ca ti le rupi de tot; si nu cred chestia cu destinsul, ca sunt incordate de la scris
  • taiatul polistirenului cu un cutit – e groaznic, ti se strepezesc dintii; cum fug animalele de sunetele alea menite sa le tina la distanta, asa am facut si eu cand mama a taiat cu cutitul tavita de la un pui congelat
  • usile care scartaie – depinde si de balamale, dar mai bine unge-le! sa mai fie si noapte, sa te duci la baie pe intuneric si sa scartaie usa, fugi de rupi crezand ca te urmareste Bob din Twin Peaks
  • scrijelitul cu unghiile sau cu creta pe tabla – se intampla din greseala la ora de mate cu unghiile unei colege, ma zbarleam rau; cu creta facea un coleg pe tabla ca stia ca ma enerveaza sunetul
  • tastele sonore la telefon – si daca mai nimeresti sa ai pe cineva langa tine care scrie un mesaj, te-ai scos, poti sa inveti codul Morse; exista settings, mama lor!!!
  • claxoanele – nu cred ca mai au nevoie de prezentare

Cred ca ar mai fi sunete nebune, dar nu-mi aduc eu aminte. Sunt oare nebuna? Stau prost cu nervii si e doar imaginatia mea? Am oare nevoie de o cura la Predeal, la linistea naturii, susurul izvoarelor, ciripitul pasarelelor?